5 lucruri pe care sa nu le spui niciodata unei femei in travaliu

Nu stiu altii cum sunt, dar eu am avut un travaliu de 36 de ore. Da, ati citit bine … 36! Adica o zi si jumatate. A inceput vineri dimineata si s-a terminat sambata seara. Si, bineinteles, de-a lungul acestor minunate 36 de ore am avut parte de numeroase conversatii cu moasa, sotul, mama, sora, prietena, medicul, asistenta. Si am primit si multe replici … replici, pe care, nu le-am considerat oportune si nicidecum necesare pentru o viitoare mama aflata in travaliu. Am sa vi le enumar si voua, si, sa imi spuneti voi, dragi mamici si viitoare mamici daca lista mea este utila, sau nu.

Nu trebuie sa fii o eroina

Pentru ca tot se poarta acum, eroina mea, sunt eu. Asa am vrut. Sa nasc natural, fara anestezie, doar cu maximum de Entonox. Replica de mai sus am auzit-o de la medicul meu, care, impacientat de fata mea transfigurata de durere, cu buzele stranse, si ochii bulbucati, mi-a spus ca “Nu trebuie sa fiu o eroina. Pot oricand sa aleg epidurala, sa mai calmam durerile.”. Evident ca m-am incapatanat si mai tare. As fi preferat sa imi spuna ca sunt curajoasa si ca al meu curaj nu va fi eclipsat de epidurala. In mintea mea auzeam insa, numai: eu chiar vreau sa fiu o eroina!!!

Ce mai faci?

Uite bine, nasc. Tu? Desi prietenele, sora, mama, stiau ca sunt la maternitate in travaliu, ma sunau si insistau sa imi puna aceasta intrebare. Moment in care le-as fi inchis telefonul. Nu am facut-o. Le raspundeam sec, si tot ele se suparau ca nu le dau detalii si ca de ce le vorbesc rastit. Haideti, dragelor, sunteti femei, fiti mai empatice. Asa ca m-am enervat, pe sora-mea, saraca: “Nu fac bine. Sunt in travaliu. Ma dor toate, imi vine sa ma tavalesc pe jos. Nu ma mai intreba ce faci. Mai bine, povesteste-mi ceva despre ce faci tu, amuzant sau o barfa, orice, ca sa uit de contractii.”. Expresia asta romaneasca nu isi are rostul atunci cand vorbesti cu o femeie in travaliu. Va rog, nu o folositi!

Relaxeaza-te!

Evident ca sotul meu este cel care a avut inspiratia sa imi adreseze acest indemn, pe cand statea in fotoliu si butona de zor pe facebook. Relaxeaza-te??? Cum sa faci asta, cand ai contractii ca niste cutremure la fiecare jumatate de ora, si cand stii ca urmeaza sa scoti pe jos, pe acolo, un copil cat un pepene? El, desigur, ca era relaxat. Tot ce a avut de facut a fost sa ma aduca la maternitate cu tot cu bagaj si celule stem. De aici treaba lui este sa imi spuna sa ma relaxez. In acel moment am tipat la el. Acum, i-as spune sa imi faca masaj intre contractii, la talpi, la spate, la umeri, sa respire cu mine in timpul contractiilor si sa ma lase sa il pocnesc din cand in cand. Asa, ca sa ma relaxez.

Trebuie sa faci liniste

Aceasta a fost replica minunata care mi-a adus tot sangele in cap si m-a facut sa marai precum un animal la asistenta care a scapat porumbelul pe gura. Sa fac liniste? Este mai rau decat “relaxeaza-te”, mai ales cand ai ajuns la dilatatie 9 si simti cum iese copilul si nu poti sa faci altceva decat sa gemi cu zgomot, da, cu muuult zgomot. De ce sa fac liniste? Sunt la un seminar? Sunt in sala de nasteri si scot un copil din mine. Tip cat vreau eu! Adecvat ar fi fost sa imi spuna ca tipetele nu ma ajuta, si ca sunetele joase, cu gemete prelungi, si cu respiratie sacadata sunt mult mai eficiente.

Nu impinge

Aceasta a fost replica moasei mele, pe care, desi o ador, in acel moment mi-am imaginat-o pe ea in locul meu, numai asa, sa fie ea cea care nu impinge. Stiam ca nu am dilatatie suficienta, insa instinctul de a impinge este atat de mare, incat nu il pot compara decat cu senzatia aceea de nevoie de a merge la baie, cand si stomacul in flacari, dupa ce ai mancat un pepene intreg cu un iaurt stricat. Din fericire, moasa mea a fost inspirata, si a adaugat dupa aceea cuvintele potrivite: “Hai sa incercam sa schimbam pozitia, si apoi sa incerci sa te limitezi la impingeri scurte”. A fost decizia corecta, pentru ca mi-a fost de ajutor schimbarea pozitiei.

Replicile de mai sus sunt cele care m-au deranjat pe mine in momentele sensibile ale travaliului. Sunt sigura ca pentru voi lista arata altfel. Sper doar sa ajute pe viitoarele mamici aceasta lista, pentru ca eu una, la urmatorul travaliu, am de gand sa ii fac pe toti sa citeasca lista mea, ca sa nu le mai aud. Va spun, am nascut acum 5 ani, si replicile acestea in continuare ma urmaresc. Acum totul mi se pare oarecum amuzant. Insa, la momentul 0, au adus un aport neplacut unui travaliu care trebuia sa fie minunat. Oricum, chiar daca nu faceti acesta lista, travaliul nu are cum sa fie atat de minunat, minunat va fi cu adevarat rezultatul lui. Asa ca, doamnelor, ochii pe premiu, respirati adanc si veti cunoaste la final cel mai puternic sentiment de dragoste din univers!

Cu drag,

Isabela Polnar