Cercetatorii confirma ca dupa nastere nu mai suntem la fel

26 Octombrie 2016

de Irina Olteanu

Modificarile care survin pe plan fizic dupa nastere sunt deja binecunoscute de toata lumea. Iata insa cum se confirma de catre cercetatori faptul ca dupa nastere nu mai suntem la fel nici pe plan emotional. Ce se intampla exact aflati in continuare.

Multe dintre noi ne-am intebat mai ales in perioada de frenezie specifica sarcinii daca dupa nastere vom ramane aceeasi persoana ca si inainte. O mare parte dintre persoanele care planuiau sa isi inceapa activitatea profesionala dupa ce deveneau parinti cu siguranta si-au pus problema daca se vor putea implica suficient in ceea ce priveste meseria. Pentru ca este adevarat, in special in cazul mamelor, survine o alegere involuntara intre cariera si meseria de parinte. Pana la urma cu totii ne temem intr-o anumita masura ca ne vom transforma in niste persoane plictisitoare care nu vor avea decat copiii drept subiect de discutie pe care-i vor fotografia de altfel in mod constant in diverse ipostaze zilnice.

Si exista o baza reala in aceste temeri pentru ca, sa fim sincere, o data ce devii parinte prioritatile ti se schimba. Viata alaturi de un nou-nascut este complet diferita de cea fara copii, iar viata alaturi de un adolescent este si mai diferita de cea cu un nou-nascut. Daca inainte sa ai copil/copii principala preocupare era reprezentata de a avansa pe plan profesional, acum te gandesti doar daca ai suficiente scutece.

dupa-nastere

Ce spun cercetarile stiintifice ca se intampla dupa nastere

Conform unui raport prezentat in urma cu cativa ani de Revista Stiintifica Americana toate femelele din specia mamiferelor trec printr-o serie de modificari fundamentale in sarcina si dupa nastere si ca hormonii specifici sarcinii si perioadei de alaptare post partum pot modifica structura creierului, crescand numarul neuronilor in anumite regiuni ale acestuia si producandu-se modificari structurale in altele. Astfel, femelele devenite mame sunt mai atente la puii lor si sunt capabile sa le poarte mai bine de grija.

O alta cercetare publicata in anul 1999 a descoperit faptul ca o combinatie de hormoni specifici sarcinii si experienta graviditatii si a nasterii au condus la imbunatatirea abilitatilor de memorare si de invatare. In cadrul unui studiu de laborator ce a implicat soareci, activitatea neuronala a fost sporita de sarcina si de necesitatile specifice cresterii puilor. Cand o femela face tranzitia la ipostaza de mama este fortata sa isi reprioritizeze dramatic activitatile, fiind obligata sa se adapteze la o multime de noi cerinte din partea puilor sau sa riste sa piarda o investitie metabolica si genetica semnificativa.

O alta cercetare desfasurata in Olanda si publicata in anul 2015 a demonstrat faptul ca in sarcina celulele fetale intra si se raspandesc prin corpul mamei, proces denumit microchimerism (sunt prezente celule cu un bagaj genetic diferit in copul tau). Cercetatorii au colectat mostre de la 26 de femei gravide cu baieti si au descoperit prezenta cromozomilor Y in corpurile lor (cu o distributie a acestora in organe), confirmand descoperirile anterioare asupra unor femele de soareci.

Ce spun mamele despre schimbarea prioritatilor dupa nastere

Mamele intervievate cu privire la modificarile pe care le-a adus maternitatea in viata lor au avut diferite puncte de vedere. Astfel, fotograful Carmen Visser considera ca “in timpul sarcinii ai timp sa te gandesti si sa te ingrijorezi cu privire la pierderea propriei identitati, insa odata ce copilul vine pe lume nu mai este timp pentru a te ingrijora cu privire la viata, deoarece viata ia nastere sub ochii tai. Viata cu un copil este mai bogata, te imbogateste mai mult decat teama pierderii propriei identitati.”

Ema, mama a trei baieti confirma acest lucru “cand am devenit mama, m-am pierdut oarecum pe mine. In mod evident, cu totii avem nevoie de o particica din noi insine din cand in cand, dar nu as schimba absolut nimic. Acum sunt mai mult decat eu. Sunt o mama.”

Profesoara si mama de doi copii, Shereen, afirma ca cea mai mare schimbare pe care a experimentat-o de cand a devenit mama a fost reprezentata de faptul ca “vulnerabilitatea emotionala pe care ajungi sa o simti. Observ persoanele care si-au pierdut copiii si exista o teama atat de mare si o intelegere a unei dureri ca o asemenea pierdere depaseste orice as dori vreodata sa experimentez. De asemenea manifest si mai multa empatie fata de cei din jur, cu toate ca inainte de copii cred ca eram oarecum o fire detasata emotional.” Mamica Ema a experimentat aceasta vulnerabilitate de cand a nascut “obisnuiam sa privesc stiri sau emisiuni documentare unde erau prezentati copii suferind. Desi simteam o stare de tristete, exista la momentul respectiv un fel de deconectare si o oarecare inabilitate de a intelege exact ce reprezentau acele imagini ca intreg. Acum, fiecare copil care apare la stiri este ca si copilul meu. De asemenea, ma temeam de a nu fi o persoana populara sau de a nu avea suficienti bani sa cumpar toate lucrurile pe care si le-ar fi permis prietenii mei sau de a nu putea sa ma aventurez in vacante exotice. Acum insa principala mea temere este ca nu voi putea oferi tot ceea ce ar avea nevoie copiii mei. Ma tem ca nu voi fi capabila sa le ofer cele mai bune oportunitati in viata.”

Melany, mama lui Eden, sustine ca nu-si dorea copii, dar apoi a aparut micuta sa “cand am implinit 38 de ani, mama, sora mea si eu am discutat cu ocazia unui Craciun in familie cat de grozav ar fi sa avem niste micuti ai nostri alergand prin preajma. Am renuntat la pilulele contraceptive, am inchis ochii si nu am privit inainte. Un an si jumatate mai tarziu a venit pe lume Eden.” “Nu cred ca esenta persoanei care sunt s-a schimbat. Sunt in continuare eu. Nu m-am schimbat, dar m-am dezvoltat. Inima mea este mai mare si din ea se revarsa dragostea imaculata, necomplicata si pura pentru fetita mea. Este revigorant sa privesti lumea prin ochii ei. Facem zilnic incursiuni in lumi imaginare pline cu creaturi magice. Viata este mai buna, mai frumoasa si mai pasnica cu fiica mea in ea.”

Poeta si scriitoarea Finuala Dowling sustine ca maternitatea a stimulat-o sa devina scriitoare “am descoperit ca ambitiile mele in scris au dobandit claritate odata cu sarcina. Am realizat subit ca am pierdut o decada dorindu-mi sa fiu scriitoare, dar producand foarte putin in afara de doua romane nereusite si cateva povesti. In anul 1993 m-am asezat cu burtica crescuta si cu un simt coplesitor al scurgerii timpului am scris o poveste care a castigat un premiu. Apoi, stiind ca fiica mea se trezeste devreme, ma trezeam si mai devreme pentru a scrie capitolele care au format primul meu roman. Cred ca maternitatea ne invata de fapt cum sa folosim cat mai bine tot timpul disponibil.”

Surse:
www.parent.co; www.nature.com;http://molehr.oxfordjournals.org

Menu

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close