Am nascut natural gemeni si nu imi incap in piele de mandrie

30 Octombrie 2014

de admin

Am nascut natural gemeni

Am doua fetite gemene, cele mai frumoase, mai destepte, mai amuzante si ma iubite din lume. O spun pentru ca sunt mama lor, dar sunt sigura ca ma credeti pe cuvant. Ele chiar sunt asa, pentru ca sunt ale mele si pentru ca imi ofera o fericire pe care nu o pot cuprinde cu gandurile, iar cu vorbele nici atat. Le-am nascut natural, dupa un travaliu scurt, cu ceva complicatii, cu dureri, insa cu mult curaj si dragoste.

natural gemeni

Mi-a fost indusa nasterea la 37 de saptamani si am ales epidurala. Ambele fetite se prezentau cu capul in jos. Am dorit sa evit pe cat posibil cezariana, stiind ca voi avea destule pe cap in primele saptamani dupa nastere, fara sa mai mai confrunt si cu recuperarea dupa operatie. Travaliul nu a fost lung, 3 ore, insa a fost dificil pentru ca avand monitoare legate pentru ambii copii, nu puteam sa ma misc mai deloc si eram tintuita de pat.

Insa … este travaliu, confortul il gasesti mai greu, chiar daca stai in cel mai pufos pat. Irina a iesit prima, fara probleme. Insa Iuliana nu vroia sa iasa, iar bataile inimii abia i se mai auzeau. Mi s-a spus ca trebuie cezariana urgent. In acel moment as fi acceptat orice, insa am intrebat daca pot sa imping in continuare, ca asta simteam ca trebuie sa fac. Pana sa fiu dusa in sala de operatii, Iuliana a iesit, dupa ce mi-a fost facut epiziotomie, a primit scor Apgar 4, dar dupa cateva minute eram toate bine si am fost externate dupa 4 zile, fara nicio problema de sanatate.

Nastere naturala cand ai gemeni

As mai face-o inca o data? In primul an dupa nastere, as fi spus ca nu. Insa omul are capacitatea de a uita, iar mamele au capacitatea de a se indragosti iremediabil si complet de copiii lor, si sunt atat de mandra de ele, de cum cresc, de cum seamana cu mine, de cat de sanatoase si active sunt, incat voi fi mandra toata viata mea pentru ca am avut curajul sa le nasc natural si sa le ofer un exemplu. Stiu ca nu sunt nici prima, nici ultima, stiu ca faptul ca am nascut natural nu este neaparat o dovada a dragostei mele pentru ele, insa imi creste netarmuit intensitatea ei de fiecare data cand imi amintesc momentul, curajul meu, usurarea cand le-am tinut in brate frumoase si sanatoase. Momentul acela, al nasterii unui copil asa cum a fost dat de natura, desi suna ca un cliseu, este magic. Iar pentru mine a fost dublat, pentru ca sunt doua minuni, nu una!

In Romania sa nasti natural nu este atat de natural. A fost greu si, uneori, injositor. Am nascut la un spital de stat, au fost momente cand nu simteam ca as primi ajutor de la nimeni, si ca sunt numai eu. Insa, de indata ce au aparut complicatiile intreaga echipa s-a mobilizat si si-a dovedit profesionalismul. M-au ascultat. Nu toti medicii, nu toate asistentele sunt foarte apropiati de pacienti, insa stiu ce au de facut, macar atat. Nu te mangaie, nu te incurajeaza, nu te sustin, insa tu poti face din acest moment unul special, retinand numai momentele care conteaza. Restul nu mai are importanta.

Ai repeta experienta de a naste natural gemeni?

Da, as naste natural si a doua oara. Mai ales ca acum sunt pregatita, stiu ce ma asteapta si mai stiu ca, desi incurajarile echipei medicale conteaza, conteaza si mai mult sa fie copilul sanatos. As vrea sa se schimbe si la noi mentalitatea aceasta, cum ca nasterea este un soi de boala, si sa o vedem ca pe ceva natural, ca pe o minune, ca pe ceea ce este, de fapt. Sa oferim mamicilor un mediu calm, linistit, intim, sa nu le grabim, sa le incurajam, sa lasam si tatal sa participe, si la bine si la greu, si sa le explicam ca, de fapt, acele dureri sunt sterse repede din memorie de copil, de dragostea pentru el si ca raman cu amintirea momentului nasterii, amintirea momentului cand il ia in brate prima oara si ii priveste fatuca aceea de ingeras, momentul cand realizeaza ca travaliul, expulzia, epiziotomia, si orice alta durere nu mai au importanta, au trecut – si de acum centrul universului lor s-a schimbat. De acum vor fi mai fericite ca oricand!
Autor: Ileana Gheorghe

Menu