Nasterea in apa

30 Octombrie 2014

de Louise Tanase

Nasterea se apropie cu fiecare zi care trece si ai inceput sa te gandesti din ce in ce mai mult la ce metode de nastere naturala ai la dispozitie. In cazul in care, in urma documentarii, ai aflat ca poti naste si in apa, insa nu stii ce presupune exact aceasta metoda, Naste Natural iti ofera mai multe informatii.

Nastere in apa

Nasterea in apa a devenit o metoda de nastere din ce in ce mai populara si in tara noastra, mai ales de cand mai multe maternitati au fost dotate cu facilitati in acest sens. Trebuie sa stii ca nasterea in apa este considerata o metoda alternativa de nastere si nu toti obstetricienii sunt convinsi ca este o metoda sigura pentru tine si bebelus, de aceea, inainte de a te decide asupra acestei metode, asigura-te ca medicul care iti urmareste sarcina este de acord sa te asiste in aceste conditii.

Ce implica o nastere in apa?

Exact cum spune si denumirea metodei, a naste in apa presupune sa fii scufundata in apa in timpul travaliului si expulziei, cel putin o parte a corpului tau: cea mai importanta, evident. Maternitatile din tara noastra asigura niste cazi speciale pentru nasterea in apa. Exista doua moduri in care se poate desfasura nasterea in apa: poti petrece tot timpul travaliului in apa, iar apoi sa iesi din apa pentru expulzia propriu-zisa, sau, poti ramane in apa si in timpul expulziei, ceea ce inseamna ca bebelusul tau va patrunde in apa cand va parasi corpul tau, iar moasa sau asistenta medicala vor ridica bebelusul din apa si il vor plasa pe pieptul tau pentru a respira pentru prima data. Trebuie sa stii ca in timpul unei nasteri in apa, atat tu, cat si bebelusul tau, veti primi aceeasi asistenta medicala ca si atunci cand nasterea se petrece intr-o sala de nasteri obisnuita. Un aparat Doppler special subacvatic va fi folosit in timpul travaliului pentru a monitoriza ritmul cardiac al bebelusului tau. De asemenea, tu poti primi medicatia necesara printr-o perfuzie, chiar daca nasti in apa.

Nasterea in apa este potrivita pentru tine?

Este important sa stii si sa iei in considerare faptul ca numai daca ai avut o sarcina care s-a desfasurat normal, fara complicatii poti alege nasterea in apa. Trebuie sa fii sigura ca indeplinesti anumite conditii pentru a opta pentru nasterea in apa sau, mai bine zis, pentru a ti se permite de catre medicul care te va asista la nastere sa folosesti cada cu apa:
– trebuie sa nu ai vreo infectie sau sa sangerezi excesiv;
– trebuie sa nu fi avut complicatii aloe sarcinii, cum este preeclampsia;
– trebuie sa nu fii diagnosticata cu herpes, deoarece aceasta infectie se transmite foarte usor bebelusului prin intermediul apei;
– nasterea se declanseaza la termen, sau peste 39 de saptamani.
In cazul in care ai sarcina gemelara (gemeni, tripleti, etc) sau daca bebelusul tau nu se afla in pozitia optima pentru expulzie, medicul care iti urmareste sarcina ori te asista la nastere iti va interzice nasterea in apa, atat pentru siguranta ta, cat si a bebelusului tau.

Riscurile nasterii in apa

Din pacate, nu au fost facute foarte multe studii asupra nasterii in apa. Studiile facute pana in prezent in legatura cu riscurile asociate nasterii in apa au avut rezultate mixte. Unele studii au aratat ca nasterea in apa este la fel de sigura precum nasterea intr-o sala obisnuita de nasteri, in timp ce altele au aratat ca nasterea in apa prezinta in cazuri foarte rare anumite riscuri pentru bebelus.

Motive sa alegi nasterea in apa

Cercetarile in privinta beneficiilor asociate nasterii in apa nu sunt nici ele foarte concludente. Multe studii au aratat ca exista anumite beneficii, mai ales pentru mama, in timp ce alte studii nu au reusit sa demonstreze beneficiile reale ale acestei metode de nastere. Totusi, trebuie sa stii ca majoritatea mamicilor care au nascut in apa au marturisit ca aceasta metoda de nastere le-a asigurat un mediu placut, calm si mai natural pentru travaliu si expulzie. Iata care sunt cateva dintre motivele pentru care mamele au ales nasterea in apa:
– mamele au crezut ca nasterea in apa este mai naturala si mai putin stresanta atat pentru ele, cat si pentru bebelusul lor;
– nasterea in apa le confera un sentiment de control mai puternic asupra nasterii;
– mama se simte mai usoara in apa, ceea ce ii creeaza un sentiment de confort;
– apa relaxeaza mama, ceea ce o ajuta sa se concentreze pe nastere;
– apa relaxeaza musculatura mamei si imbunatatestre circulatia sanguina;
– apa ajuta la reducerea riscului rupturilor vaginale, ceea ce face ca epiziotomia sau suturile ulterioare sa poata fi evitate;
– nasterea in apa poate scurta foarte mult travaliul, ceea ce scade necesitatea unei anestezii.

In cazul in care iti doresti sa nasti natural, sarcina ta a decurs fara probleme, iar bebelusul tau se prezinta la marea intalnire in pozitie normala si la termenul asteptat, nu ezita sa te interesezi de posibilitatea de a naste in apa. Poate fi o experienta minunata, mai putin stresanta si dureroasa pentru tine si, cu siguranta, mai putin stresanta pentru bebelusul tau.

Studii

Experienta femeilor cu nasterea in apa in timpul nasterii si travaliului este in general una pozitiva, in termeni de relaxare, implicare in decizii si control sporit, conform statisticilor. Utilizarea apei ca analgezic s-a dovedit a fi eficace, conducand la o utilizare redusa a anesteziei epidurate conform Cluett si Burns 2009; de retinut ca nu este indicata analgezia de tip narcotic in timpul imersiei, insa protoxidul de azot (analgezia inhalatorie) este folosit in mod uzual si cu eficacitate in cadrul acestui tip de nastere.

Nu s-a constatat nicio diferenta la nasterea in apa in ce priveste scorurile Apgar la 5 minute, infectii neonatale si admitere in unitati neonatale, insa durata primei etape a travaliului poate fi redusa. Nu se cunoaste insa momentul in care gravida trebuie sa intre in bazin/cada si nici durata de timp specifica. Mortalitatea si morbiditatea nu sunt mai crescute in cazul acestui tip de nastere.
Sunt importante de respectat asigurarile cu privire la calitate, inclusiv verificarea calitatii apei din bazine, protocoalele de curatare ale acesteia si de control al infectiilor. Temperatura gravidei si a apei trebuie monitorizate constant pentru confort si pentru a evita hipertermia (nu trebuie sa depaseasca 37,5 grade).

In Marea Britanie acest mod de nastere este disponibil din 1980, fiind utilizat atat in stabilimente spitalicesti, dar si la domiciliu. In practica pot exista diferente referitoare la bulele de aer, durata restrainsa a imbaierii sau a bailor de jacuzzi. Daca gravidele iau in considerare nasterea in apa, trebuie sa dispuna de informatii complete in prealabil. Conform unui studiu calitativ din 1998, femeile au simtit ca utilizarea apei le-a ameliorat sentimentul de control si de luare a deciziilor. Un alt studiu asupra a 189 gravide a concluzionat ca aceasta conduce la relaxare, stare de bine, ameliorare a durerii la intrarea in bazin. De asemenea, femeile care au mai nascut, s-au simtit mult mai bine cu acest tip de nastere (studiu asupra 160 femei din 2011); 84% din ele au afirmat ca vor repeta experienta, considerand ca ameliorarea durerii reprezinta principalul motiv. Studiul Cochrane a concluzionat ca a fost o reducere semnificativa a epiduralei si a analgeziei spinale in cazul femeilor care au apelat la imersie (sunt implicate 12 chestionare asupra a mai mult de 3000 femei; 6 din ele au demonstrat o reducere semnificativa a analgeziei invazive). Un studiu randomizat de control desfasurat in Brazilia (asupra a 108 femei) a concluzionat ca scorurile la durere sunt mai mari la cele care nu au apelat la imersia in apa.

Cercetatorii Cluett si Burns (2009) nu au identificat diferente cu privire la durata celei de-a doua etape a travaliului, nastere asistata instrumental, necesitatea cezarienei, trauma perinatala, scoruri Apgar mai mici de 7 la 5 minute, admitere in unitati neonatale sau grad de infectii neonatale. 7 studii au oferit data cu privire la reducerea marcanta a primei etape a travaliului in cazul imersiei in apa; se pare ca nu are efect asupra celei de-a treia etape.

Nasterea in apa a fost comparata cu amniotomia si augumentarea cu oxitocina pentru femeile nulipare care experimenteaza distocie in travaliu. Gravidele care s-au scufundat in apa au primit mai putine epidurale, amniotomii si oxitocina, cu nicio diferenta in ce priveste metoda de nastere si nici in scorurile Apgar sau in Ph-ul ombilical. Au existat 6 internari in sectia neonatala: defecte cardiace, hipotermie, febra, infectie suspectata si hranire defectuoasa. Scorurile de durere au fost in plus asociate cu liberate de miscare (conform pacientelor).

Un studiu comparativ intre un grup de femei cu risc redus cu un grup cu factori cheie care au nascut in perioada 1991-1998 a condus la concluzia ca cele care au folosit nasterea in apa au avut sanse mai mari de a naste normal; astfel a fost mai putin utilizata epidurala si perineul s-a mentinut mai intact. Un alt studiu din Marea Britanie a implicat 301 femei care au nascut in perioada 1989-1994, prezentand etape mai scurte ale travaliului si trauma perineoala redusa (primipare), dar si mai putina analgezie. Cantitatea de sange pierduta nu are un impact semnificativ in acest tip de nastere.

Cercetarea Eriksson a concluzionat ca o imersie timpurie a fost asociata cu o crestere a primei etape la travaliului si necesitatea de oxitocina si epidurala in cazul unor femei (este vorba si de cele in faze activa si latenta). Daca contractiile se diminueaza si travaliul nu progreseaza evident, poate fi de ajutor iesirea din bazin si mersul, mancatul si bautul pentru a stimula contractile. Andersen a identificat o morbiditate minora infectioasa pentru gravide, insa nu reprezinta o statistica semnificativa si nu constituie o contraindicatie.

Hipertermia fetala a fost asociata cu hipoxia, prin urmare este importanta evitarea cresterii temperaturii mamei; chiar si cresterea cu un grad trebuie sa conduca la oprirea utilizarii (apa nu trebuie sa depaseasca 37,5 grade). In cazul unui fat lipsit de probleme, nu sunt sanse ca respiratia sa inceapa in scurtul timp petrecut sub apa (conform Johnson, 1996); mortalitatea perinatala nu este crescuta semnificativ in comparatie cu nasterea vaginala sau cu cea cu risc. Doar in doua cazuri s-a identificat aspiratia apei si infasurarea cordului, insa nu se cunoaste gradul de incidenta al acestor probleme.

Domnul doctor Marius Mandroc, Obstetrica-Ginecologie Clinica Anima Progresului www.clinica-anima.ro ne ofera urmatoarele informatii despre nasterea in apa:

“In Romania,  nasterea in apa se practica de cativa ani in cateva spitale  din  Bucuresti  si  provincie. Nu pot spune ca-s un fan al acestei proceduri dar sa nu ma intelegeti gresit, nici oponent nu sunt.  Ca o comparatie cu tarile occidentale, unde se practica de cativa zeci de ani, la noi  nefiind promovata si accesul la informatie fiind facut de un numar restrans de persoane, putini cunosc sau au auzit de astfel de nastere, cu atat mai putin sa o si puna in practica. Personalul  medical neinstruit, lipsa conditiilor neadecvate pentru nastere, neinformarea populatiei  fac ca numarul de centre si gravidute care vor sa nasca in apa sa fie mic.

Sa cunostem totusi cateva dintre beneficiile si dezavantajele nasterii in apa. In primul rand  mediul in care trebuie sa aiba loc nasterea trebuie sa fie cu totul special: camera special amenajata, cada cu apa curata, recirculata, calda, cu temperatura intre 35 – 40 grade Celsius, inaltimea cazii sa fie una joasa, cu usor acces la pacienta. Monitorizarea batailor fetale se face permanent. La fel tensiunea arteriala si pulsul matern.

Pacienta ce doreste sa nasca in apa  incepe pregatirea din timpul sarcinii, cu cateva luni in urma, cu tot ce inseamna acest tip de nastere. Luam in calcul pacientele  ale caror sarcini decurg fara probleme, ce nu au contraindicatii de nastere naturala sau in apa, explicandu-li-se si luand in calcul si varianta, daca lucrurile se complica, pentru terminarea nasterii pe cale naturala sau operatie cezariana.

Sunt situatii in care pacienta alege sa-si faca o parte din travaliu in apa sau sa termine nasterea in acest mediu.

Avantaje: confortul psihic bun al gravidei, scaderea riscului de depresie postpartum; apa calda are efect vasodilatator si miorelaxant, ajuta la progresia mai rapida a dilalatiei colului si scade durata travaliului pana la expulzie.  Astfel contractiile sunt mai slab percepute, bine tolerate de pacienta; muschii perineului si vaginului au o elasticitate mai buna, fapt ce duc la scaderea rupturilor vaginale si necesitatea efectuarii epiziotomiei (taiere controlata la nivelul vaginului pentru o expulzie a fatului mai usoara si pentru a preveni aparitia de eventuale rupturi vaginale).

Dezavantaje: igiena defectuoasa a apei, contaminata cu materii fecale sau o apa netratata sau neschimbata la timp util poate sa constituie un mediu de contaminare infectioasa materno-fetal. Sangerarea vaginala si uterina, greu de contabilizat. Anestezia peridurala si orice fel de analgezie impiedica continuarea nasterii in apa. Pot sa apara complicatii ce trimit gravida in sala de nastere naturala sau cezariana: blocarea capului in una din stamtorile pelvisului; o decolare de placenta cu sangerare masiva; scaderea batailor fetale (bradicardie) cu semne de suferinta fetala; ruptura uterina  pe uter cu  interventii chirurgicale in antecedete  sau chiar uter indemn (situatii rare). Extragerea placentei si verificarea eventualelor leziuni vaginale sau col uterin se fac pe masa ginecologica, dupa scoaterea pacientei din apa. Rare cazuri de complicatii fetale pot sa apara la fat daca inainte de taierea cordonului ombilical fatul reuseste sa ia aer si sa revina in apa.”

Multumim domnului doctor Marius Mandroc pentru ajutorul oferit in realizarea articolului.
Autor: Louise Tanase

Menu