Nasterea pe scaun

O modalitate de nastere naturala folosita de milenii, nasterea pe scaun este mai putin cunoscuta de gravide. Iata ce trebuie sa stiti despre ea, in ce mod decurge nasterea in acest mod si ce beneficii, respectiv riscuri, presupune metoda.

Despre nasterea pe scaun

Un scaun de nastere este un dispozitiv menit sa asiste o gravida in mentinerea unei posturi fiziologice verticale in timpul nasterii; ofera echilibru si sprijin mamei. De obicei acest tip de scaun nu este folosit in spitale, ci mai degraba in centre de nastere sau in nasterile care au loc acasa.

Primele modele aveau 3-4 picioare si sustineau posteriorul femeilor in travaliu; dispuneau de un spatar subtire, inclinat in spate, pentru confort sporit si pentru a permite asistentilor maternali/moaselor pozitionati in spatele mamei, sa o maseze sau sa o ajute pe aceasta. Uneori manerele scaunului dispun de suporti/sprijin pentru bratele gravidei, oferind acesteia o parghie suplimentara. Distanta fata de podea a scaunelor de nastere variaza de obicei intre 20,3-25,4 cm pentru a permite femeilor in travaliu sa isi sprijine picioarele pe jos, accelerand initierea etapei de impingere. De asemenea, gravidele beneficiaza cu ajutorul scaunului si de mai multa libertate de miscare a pelvisului, ajustandu-si corpul in mod confortabil. Medicul Elise Harper, obstetrician in Centrul de Sanatate din Texas considera ca prin intermediul acestei pozitii gravitatia ajuta la coborarea copilului in pozitie verticala, dar si deschide pelvisul. Retineti ca exista si spitale unde paturile se pot inclina intr-o pozitie similara, gravitatia actionand astfel intr-un mod controlat, prin simularea unui scaun de nastere.

Istoricul scaunului de nastere

Scaunul de nastere este utilizat de milenii (fie ca era vorba de pietre asezate unele peste altele/un morman de frunze sau funii agatate de copaci) si a inlocuit metoda de nastere care presupunea ca gravida sa nasca in bratele unui insotitor. El era folosit inainte ca medicii barbati sa domine sala de nastere si a fost atestat pe intregul glob, nu doar intr-o anumita regiune geografica. Cele mai vechi dovezi ale folosirii scaunului de nastere se gasesc la egipteni, in anul 1450 i.C (exista surse care sustin ca originile sunt babiloniene-2000 i.C); pe peretii Casei de Nastere din Luxor este ilustrata o regina dand nastere pe scaun (chiar si Cleopatra este reprezentata nascand in genunchi). Si in Grecia a fost mentionat in anul 200 i.C, pe un votiv sculptat din Antichitate. De asemenea, obiecte celtice datate 100 i.h. infatiseaza femei stand in pozitie verticala. Alte atestari artistice ale scaunului de nastere: arta asiatica, arta africana, a insulelor pacifice, cea nativa americana. In perioada medievala existau taburete similare cu potcoavele de cal care ajutau gravidele la nastere.

Cand se utiliza in trecut nasterea pe scaun, exista un grup de sprijin format din femei care se rugau cu gravida, ii pregateau mancare speciala si ajutau moasa cu diverse indatoriri. Apoi, la venirea sorocului, gravida era amplasata in scaun, iar moasa statea sub ea, pregatita sa prinda copilul in timp ce grupul de sprijin o sprijinea si calma de deasupra. Dupa nastere, mama epuizata putea fi condusa inapoi in pat, unde isi putea reveni dupa efort.

Literatura istorica si antropologica arata faptul ca statul intins pentru nastere constituie un fenomen relativ modern, realizandu-se o trecere de la un model de ingrijire social la unul chirurgical. In culturile unde medicina vestica a avut un impact mai putin semnificativ, pot fi inca remarcate aceste practici. Un chestionar din anul 1961 demonstreaza faptul ca nasterea in pozitie intinsa reprezinta norma in 18% din culturile traditionale, concluzii similare antropologului Engelmann din 1882.

Ce s-a intamplat insa de s-a renuntat la utilizarea scaunului? In primul rand in Franta, care a constituit un lider timpuriu in practica obstetricala, in anul 1598 Jacques Guillemeau (printre primii obstetricieni) a sustinut intinderea pe pat pentru nastere (unele pareri sustin ca regele Ludovic al XIV-lea a incurajat aceasta abordare). Folosirea instrumentelor obstetricale specializate, alaturi de epiziotomie si in final de anestezie a facilitat in decursul timpului trecerea la aceasta pozitie de nastere. Au existat insa moase care au contestat aceasta noua procedura, inclusiv Louise Bourgeois, cunoscuta drept moasa regelui, sustinand ca pozitiile verticale sunt mai naturale, mai instinctive, gravitatia pare sa ajute si sa accelereze nasterea (dimpotriva intinsul in pat este mai putin natural). Nu s-a intreprins insa nicio cercetare pentru a verifica daca schimbarea era cu adevarat benefica, insa un text medical din 1900 sustine ca nici nasterea nu decurge usor/rapid si nici specialistul nu este avantajat cand gravida sta intinsa.

Nasterea pe scaun in prezent

Incepand din anii 80, scaunul de nastere  a revenit in medicina moderna si unele gravide l-au preferat pentru ca permite gravitatiei sa asiste expulzia copilului. Studiile au demonstrat ca nasterea pe scaun poate decurge mai rapid iar confortul este mai ridicat; de asemenea ingaduie muschilor (inclusiv cei vaginali, abdominali, ai spatelui, stomacului, picioarelor si bratelor) sa fie folositi in procesul nasterii la potential maxim. Asadar multe spitale au inceput instalarea acestor scaune, in urma solicitarilor primite.

Modelele din prezent sunt insa mult mai elaborate, dispunand, dupa cum am mentionat, de accesorii pentru confort suplimentar. Unele chiar se pot transforma in masa de nastere daca specialistul considera necesar (pentru o nastere asistata instrumental) sau dispun de curele pentru a mentine gravidele in anumite pozitii. Retineti ca un scaun bun trebuie sa va ingaduie mobilitate completa si nu sa va restrictioneze miscarile.

Beneficii ale nasterii pe scaun

Unele gravide considera confortabil scaunul, nasterea fiind mai usoara si uneori chiar mai rapida.  De asemenea, contractiile sunt mai eficiente in acest mod, travaliul mai scurt, oxigenarea mai buna a copilului in uter (vena cava si aorta nu sunt comprimate de uter), diametrul pelvian este crescut, durerea materna redusa, exista satisfactie sporita, mai putine nasteri sunt asistate instrumental si sunt necesare mai putin epiziotomii. Este important insa inainte de a-l folosi sa verificati cat de usor va puteti misca in el, daca sunt disponibile mai multe modele si daca va inspira incredere (si aspectul poate conta, inducandu-va un sentiment de confort sporit).

Dezavantaje ale nasterii pe scaun

Trebuie sa stiti in primul rand ca exista riscul de ruptura perineala deoarece capul copilului poate impune presiune suplimentara asupra pelvisului, de aceea este indicat sa cereti in prealabil sfatul medicului/moasei. Desi nu constituie o problema serioada, poate conduce la disconfort suplimentar si la o vindecare postpartum indelungata. De asemenea, scaunele moderne, elaborate, limiteza implicarea gravidei si pot fi considerate ca nu ofera un control complet asupra nasterii pentru femei.

Studiu

Un studiu comparativ realizat in 1987 de Cottrell BH, Shannahan MK care a comparat rezultatele fetale de la nasterea pe scaun si de la cea pe masa de nastere, a urmarit determinarea efectului scaunului asupra nou-nascutului in cazul unor primipare cu sarcina si travaliu normale. S-au analizat 33 nasteri pe scaun si 22 nasteri pe masa, nefiind observata nicio diferenta in pH-ul si pO2 arterial si venos din mostrele de sange prelevate din cordonul ombilical. Rezultatele au fost similare in ce priveste parameri materni, precum si in scorurile Apgar sau in incidenta de circulara de cordon ombilical. Insa scorul Apgar la un minut de la nastere a fost semnificativ mai mare cand a fost utilizat scaunul sau masa cu inclinatie mai mare de 30 grade pe verticala. Rezultatele sugereaza ca nasterea pe scaun constituie o procedura sigura in ce priveste starea de sanatate a  bebelusului.

In final este bine sa retineti ca gravidele ar trebui incurajate de specialistii care le asista la nastere sa opteze pentru orice pozitie considera confortabila, in special in decursul celui de-al doilea stadiu al travaliului.

Surse:

http://theconversation.com; www.pregnancy info.net; www.thebump.com; http://en.wikipedia.org; http://thechirurgeonsapprentice.com; www.ncbi.nlm.nih.gov