Nasterea in Romania Vs. Nasterea in Europa

11 Decembrie 2014

de Irina Olteanu

Nasterea, atat in tara noastra, cat si in plan european se prezinta intr-un trend descendent. Care sunt datele exacte ale acestei descresteri, respectiv statisticile cu privire la rata natalitatii, nasterile inregistrate, atat naturale cat si cezariene, decesele neonatale si alte informatii relevante veti afla in continuare.

nasterea

Rata natalitatii

Dupa anul 1989, in Romania, rata natalitatii a scazut extrem de mult, ajungand la aproximativ jumatate. Astfel, in anul 1990 au fost inregistrate 314.746 nascuti vii, iar anul trecut (2013) au fost inregistrati 198.216 nascuti vii (771 nascuti morti, cifra in scadere in comparatie cu 2009 cand au fost inregistrati 969) conform Centrului National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica (CNSISP), cea mai mare parte de copii aferenti acestui interval de timp fiind de sex masculin. Drept dovada a descresterii continue, pentru anul ce tocmai ia sfarsit, luna ianuarie, Institutul National de Statistica a estimat cu 1360 mai putin copii decat in luna corespondenta a anului 2013.

Pe ora in Romania sunt inregistrate 21 nasteri care din pacate ne claseaza pe ultimele locuri la nivel mondial, mai exact pe antepenultimul loc conform datelor Bancii Mondiale (pentru anul 2012). Daca privim altfel, ne aflam pe locul trei cu tarile cu cele mai putine nasteri la nivel global, cu 10 copii la 1000 locuitori; inaintea noastra in clasament se afla Japonia si Germania cu 8 copii la 1000 locuitori si Austria, Bosnia si Hertegovina, Grecia, Ungaria si Italia cu 9 copii la 1000 locuitori. La “egalitate” cu noi se mai afla Thailanda, Elvetia, Spania, Slovacia, Singapore, Polonia, Malta, Lituania, Liechtenstein, Letonia, Coreea, Danemarca, Cehia, Cuba, Croatia, Bulgaria, San Marino si Andora. Datele sunt aferente anului 2012.

In extrema opusa, respectiv a celor mai multe nasteri la nivel mondial, se situeaza Niger unde s-au inregistrat 50 copii la 1000 locuitori, urmat de Mali cu 47 copii la 1000 locuitori, Chad cu 46 copii la 1000 locuitori, Angola cu 45 copii la 1000 locuitori, Uganda cu 44 copii la 1000 locuitori, toate state africane. In ceea ce priveste spatiul european, Irlanda se afla pe primul loc 16 nasteri, Germania aflandu-se in extrema opusa, dupa cum am mentionat. Ca medie, rata natalitatii este situata in tarile europene la 10 nasteri vii la 1000 locuitori; in state precum Franta, Regatul Unit al Marii Britanii, Norvegia, Suedia, Islanda ajunge la 12 nou-nascuti la 1000 locuitori. O concluzie a domnului prof. Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane ce merita mentionata este ca nu nivelul de trai determina aceste cifre, drept dovada ca Romania se situeaza la acelasi nivel cu state dezvoltate.

Conform unui studiu de anvergura desfasurat de Institutul de Statistica este vorba de perpetuarea modelului reproductiv specific statelor vest-europene din anii 1970 care a exercitat o influenta si la noi in tara: cuplurile isi doresc un numar mic de copii, la o varsta mai ridicata si tot mai des de mame necesatorite; dupa 1989 acest model s-a raspandit in mod deosebit. Drept dovada, in anul 1960 cei mai mult nascuti vii (37%) au avut mame cu varsta 20-24 ani, in 2010 29,6% au avut mame cu varsta 25-29 ani. Alti factori care au influentat scaderea natalitatii: emanciparea femeii, participarea sa la activitati economice si oportunitatea de a beneficia de o educatie superioara/pozitie profesionala, statutul marital, intensificarea migratiei, reducerea influentei normelor culturale, cresterea mobilitatii sociale, sporirea cheltuielilor pentru cresterea si educarea copiilor, dar si incertitudinea si stresul sau compatibilitatea intre loc de munca si ingrijirea copiilor. Un aspect interesant de punctat consta in faptul ca daca in urma cu 20 ani (1990), speranta de viata era de 69,56, in anul 2012 a ajuns la 74,26, prin urmare nivelul de bunastare a crescut in contextul scaderii natalitatii.

Rata mortalitatii neonatale

Mortalitatea neonatala este diferita de mortalitatea infantila; prima este clasificata in doua categorii, respectiv mortalitate neonatala precoce (0-6 zile dupa nastere) si postneonatala (1-11 luni dupa nastere), fiind vorba de decesul nou-nascutilor foarte aproape de momentul nasterii, cea de-a doua se refera la decesul pana la 1 an sau in unele statistici chiar pana la 5 ani.

Astfel, daca in 1994 erau inregistrate 1534 decese neonatale precoce, 2291 neonatale si 3603 postneonatale, cu procentele corespunzatoare de 6.2, 9.3 si 14.6 la 1000 locuitori, in anul 2012 639 decese neonatale precoce, 954 neonatale (0-28 zile) si 858 postneonatale, cu procentele corespondente de 3.2, 4.7 si 4.3 la 1000 locuitori. Anul trecut, in 2013, conform Centrului National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica, a fost inregistrat un procent usor crescut al mortalitatii perinatale fata de 2012 (cand a atins cota minina, de 7,02 la o mie de locuitori), si anume de 7,4 la mia de locuitori; in ceea ce priveste rata mortalitatii neonatale precoce pentru 2013 este usor crescuta, de respectiv 3,5 (699 decese). In 1960, rata mortalitatii neonatale era situata la 21,2 la 1000 locuitori. Se observa o scadere semnificativa in prezent care insa trebuie corelata nu doar cu imbunatatirea conditiilor oferite de sistemul sanitar, ci si cu scaderea ratei natalitatii. De asemenea se remarca o crestere a mortalitatii neonatale precoce intre anul 199o (5.2) si 2004 (6.8), fiind vorba de decese perinatale (afectiuni hipoxemice si anoxemice, sindromul dereglarilor respiratorii) si anomalii congenitale; decesele perinatale constituie din 2003 principala cauza de deces sub 1 an.

In plan european, tarile deja membre UE si cele foste socialiste inregistreaza cea mai ridicata mortalitate infantila, respectiv Romania, Ucraina si Moldova. La polul opus se situeaza Franta cu 1.63 decese neonatale precoce, 2.33 neonatale si 1.16 postneonatale (cifre corespunzatoare anului 2009), Germania cu 1.73 decese neonatale precoce, 2.27 neonatale si 1.15 postneonatale (cifre corespunzatoare anului 2010), cel mai scazut procent fiind intregistrat in Rep. Ceha 1.02 decese neonatale precoce, 1.67 neonatale si 1.00 postneonatale si in Luxemburg cu procent de 1%.

Conform statisticilor, in mediu rural rata mortalitatii infantile (sub 1 an) este de 1,5 ori mai mare decat in mediul rural din cauza nivelului scazut de educatie al mamei si al veniturilor reduse ale gospodariei. De asemenea, grupa de varsta a mamei constituie un factor de risc, dar si varsta gestationala (cu cat este mai mica, cu atat mortalitatea e mai ridicata), greutatea la nastere, respectiv sub 2500 g (48.6%) si infectiile intrauterine. Decesele la domiciliu ale copiilor din perioada 2001-2012 au o evolutie fluctuanta, cel mai mare nivel fiind atins in 2002 cu 25.3% si cel mai mic in 2009 cu 18.0%. Pentru anul 2012 procentul se situeaza la 18,4%. Din punct de vedere al repartizarii regionale, in Bucuresti rata mortalitatii neonatale precoce este cea mai mica de 3.2, in timp ce in Galati e de 6.7 in anul 2012.

Ca o comparatie cu restul Europei, conform statisticilor, mortalitatea infantila in Romania este dubla fata de restul Europei, in anul 2010 prezentand cea mai ridicata cota (9,8). In clasament tara noastra este urmata de Letonia cu 5,7 si Malta cu 5,5, la polul opus fiind Islanda si Finlanda cu 2,3 bebelusi la 1000 locuitori. La nivel global insa, conform statisticilor UNICEF, Africa sud-sahariana este pe primul lor la mortalitate infantila, unul din 8 copii decedand inainte de 5 ani (de 17 ori mai mare procentul decat in statele dezvoltate), urmand sudul Asiei cu unul din 15 copii care decedeaza inainte de 5 ani. Conform unui raport din anul 2012 ce include 5,25 milioane gravide si nou nascuti din 29 state europene, 40000 bebelusi sunt nascuti morti.

In plus, nici mortalitatea materna (a mamei la nastere) nu are indicatori incurajatori. Astfel in Romania, dar si in Franta sau Marea Britanie mor peste 40 femei la nastere. Exemple contrar opuse sunt Islanda unde din 2006 pana in 2010 nu s-a inregistrat niciun deces, iar in Cipru, Estonia, Luxemburg si Malta s-a inregistrat un deces pe an.

Nastere naturala si cezariana

In Romania se inregistreaza un procent de 34,15% femei care nasc prin cezariana (in anul 2013 au fost inregistrate 67959 cezariene conform Centrului National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica) , situandu-ne pe locul trei in Europa; este vorba de un procent cumulat, caci in maternitati/clinicile private poate ajunge si la 80%, desi indicatiile europene in domeniu fac referire la un procent de 10% din totalul de nasteri. Inaintea tarii noastre se afla Cipru cu 52,2% si Italia cu 38%, iar dupa noi urmeaza Portugalia cu 36,3%. Germania, Luxemburg, Malta, Polonia si Elvetia au prezentat procente de 30% sau mai mult; Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia, Islanda, Norvegia au fost sub 20%. Datele se bazeaza pe un raport Peristat ce include 29 state europene si face referire la anul 2012. Cresterile valorilor mentionate au fost in comparatie cu anii precedenti de 0,2% in Italia pana la 7% in Lituania, Slovacia si Polonia, fiind in general semnificative in statele centrale si est europene si Germania si Austria.

In unele statete nordice si in Marea Britanie, ingrijirea neonatala este oferita de moase pentru femeile cu sarcini fara complicatii, in majoritatea statelor europene nasterile acasa situandu-se in jurul procentului de 1%. In Anglia, acest tip de nasteri este de 2,5%, in Tara Galilor de 3,7%, in Islanda de 1,8% si in Scotia de 1,4%. In Olanda, unde nasterile acasa constituie o optiune uzuala pentru femeile cu sarcini fara complicatii, 16,3% din totalul de sarcini a avut loc acasa; desi pare un procent incurajator, reprezinta o modificare semnificativa fata de 2004 cand procentul depasea 30% in aceasta tara. Femeile din Olanda beneficiaza acum de optiunea de a naste intr-un centru special (similar domiciliului) sub indrumarea/ingrijirea unei moase primare. Exista in aceasta tara 26 centre de acest gen, aproape totate fiind adiacente spitalelor si 11,4% din nasteri au avut loc in ele (date aferente anului 2012). Facilitati asemanatoare exista si in unele spitale din Marea Britanie, insa nu pot fi commensurate.

Conform unui raport din 2008 in Romania in ce priveste nasterile vaginale 68,2% au fost realizate cu epiziotomie. In Germania in schimb din 422 893 nasteri vaginale, 27,7% au fost realizate cu epiziotomie.

Procentele de nastere asistata instrumental au variat de la mai putin de 3% din toate nasterile in Republica Ceha, Slovacia si Slovenia, la mai mult de 12% in Irlanda, Portugalia si regiunea Valencia a Spaniei. Travaliul a fost indus in mai putin de 9% din toate nasterile din Lituania, Estonia si Republica Ceha si mai mult de 30% in Irlanda de Nord si Malta. In unele locuri, inducerea include folosirea medicamentelor pentru dilatatie si oxitocina pentru inductie. In alte regiuni cum sunt Malta, Norvegia, Anglia si Scotia, ruperea artificiala a membranelor este inclusa. Aceste diferente pot avea un impact semnificativ asupra procentelor: in Anglia travaliul a fost indus cu oxitocina in 15,4% din cazuri si in 4,1% doar cu ruperea artificiala a membranelor.

Procentul de cezariene planificate sau realizate inainte de travaliu a fost mai mic de 8% in Estonia, Olanda, Slovenia, Finlanda si Suedia si mai mare de 14% in Lituania, Malta si Irlanda de Nord. Variatiile in rata de inducerea a travaliului au fost mai mari, ajungand de la mai putin de 9% in statele baltice si Republica Ceha la 37,9% in Malta, 30,7% in Irlanda de Nord si 27,6% in Flandra. In 8 din cele 17 regiuni/tari pentru care erau disponibile date complete, declansarea travaliului a fost spontana in mai putin de 75% din cazuri. In Romania, in anul 2010 in urma nasterii naturale a aparut ruptura de perineu de grad 1 in procent de 1.6%, grad 2 in procent de 3,6% si grad 3 in procent de 0,1%. Cu privire la modul de nastere, din 174 692 totale, vaginale spontane au fost 62,5%, vaginala instrumentala 0,5%, cezariana fara travaliu sau electiva 3,8% si cezariana in timpului travaliului sau de urgenta 33,1%. Potrivit Ministerului Sanatatii, nasterile prin cezariana s-au dublat aproape in intervalul 2005-2013 de la 47 255 la 67959.

Anestezie si costuri ale nasterii

In Marea Britanie, conform unui studiu, din cazurile cunoscute si anume 23 000 de anestezii epidurale, intr-un singur caz au fost prezente complicatii. Ca nivel de risc, anestezia epidurala poate conduce la leziuni permanente intr-unul din 80.000 cazuri. De asemenea, in comparatie cu anestezia generala, este de 15 ori mai putin periculoasa, conform unui studiu American. In urma unei cercetari de anvergura desfasurata in SUA (intre 2002-2008), aproximativ 59% din mamele care au nascut vaginal au primit o anestezie epidurala in timpul tavaliului, in 2008 aceste procent ajungand la 61% (unde a fost vorba de o nastere vaginala unica). In Romania preturile aferente acesteia pot pleaca de la 300-500 de RON, in functie de cerintele spitalului/necesitatile pacientei.

Analgezia inhalatorie (cu gaz ilariant/protoxid de azot), desi utilizata de cateva sute de ani in scop obstetrical, in Romania a fost introdusa recent, incepand cu zona estica a tarii (Iasi) unde, pentru a incuraja nasterea naturala, constituie o procedura decontata de Casa de Asigurari de Sanatate. In Marea Britanie, analgezia cu gaz ilariant constituie cea mai folosita metoda de anestezie in sectiile de nastere, fiind disponibila in procent de 99% in unitatile de consultanta, precum si in centrele de nasteri si pentru nasterea acasa.

Doamna doctor Raluca Grigoriu – Medic Primar Obstetrica-Ginecologie – Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, unul din primele locuri unde a fost introdusa analgezia inhalatorie ne-a oferit urmatoarele informatii: in anul 2013 au fost 2803 nasteri naturale iar pe primul trimestru din 2014 au fost 1168; cezariene in 2013 au fost 1438 iar pe primul trimestru din 2014 au fost 675. Ne-a precizat ca epidurala nu se foloseste in Maternitatea Bacau si ca gazul ilariant a fost introdus din septembrie 2014: “l-am folosit personal la 4 nasteri naturale iar rezultatele au fost excelente.”

Din punct de vedere al locului de nastere, in Romania se poate opta pentru o clinica/spital de stat sau una privata. Desi la stat nasterea naturala nu implica teoretic niciun cost (de fapt nici operatia de cezariana), in realitate pentru aceasta se plateste intre 500 si 1500 lei, iar pentru cezariana de la 1500 lei pana la 2500 lei. In maternitatile private o nastere costa si mai mult, intre 3000 lei si pana la 13 000 lei in functie de facilitatile alese; exista si maternitati de stat care ofera rezerva private similare celor particulare.

In alte state, cum este Marea Britanie, o nastere planificata intr-un spital costa in jur de 9000 lei (cea mai sumpa optiune), iar una acasa in jur de 5000 lei conform datelor din Jurnalul Medical aferente anului 2012. Cezarienele costa in medie 9000 lei, iar cele naturale 4000 lei. Interesant de subliniat faptul ca orice crestere cu 1 procent in rata de cezariene costa in plus 5 milioane de lire Bugetul de Asigurari, echivalentul a 167 moase.

In Germania nasterile costa 1800-2300 euro pentru gravida si 850-1200 euro pentru copil (costurile sunt separate). Daca este vorba de o cezariana costurile totale ajung la 3900-4200 euro, iar daca se doreste ingrijirea de catre seful de sectie este vorba de un pret de 5000-8000 euro. Oricum costurile sunt suportate de asigurarea de sanatate (ca si in Marea Britanie) in procent de 90-100% in functie de optiuni, ajungand in final la aproximativ 1000 euro.

In Franta, atat perioada sarcinii cat si nasterea costa aproximativ 1500 euro, in aceasta suma incluzandu-se ecografiile, testele sanguine si consultatiile plus 5 zile de spitalizare, insa depinde foarte mult si de clinica pentru care se opteaza. Conform unei statistici realizate de Federatia Internationala pentru Planuri de Sanatate, costul mediu al nasterii in Franta se situeza la 3 541$, iar in Elvetia la 4039$.

Multumim doamnei Ecaterina Scortan din cadrul Centrului National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica (CNSISP) si doamnei doctor Raluca Grigoriu.

Surse:
www.gandul.info; www.insse.ro; http://selectnews.ro; http://media.hotnews.ro; www.ccss.ro; www.unicef.ro; www.ziare.com; www.europeristat.com; www.birthbythenumbers.org; http://a1.ro; www.thebirthiwant.org.uk; www.mumsnet.com; www.cnbc.com

Menu