Tot ce trebuie sa stii despre cerclaj in sarcina

Operatia de cerclaj in sarcina reprezintă un tratament pentru incompetenta sau insuficienta cervicala, respectiv situatia in care cervixul incepe sa se scurteze si se deschide prea devreme in timpul sarcinii determinand fie o pierdere a sarcinii, fie o nastere prematura. Situatiile in care acesta se impune le veti afla chiar aici, alaturi de recomandari dupa cerclaj.

Ce este cerclajul in sarcina

In situatia in care cervixul (iesirea din uter sau cea mai jos pozitionata parte din uter care se extinde in vagin) unei femei devine slabit, exista sanse mai mari ca aceasta sa nasca prematur deoarece cervixul fie se scurteaza, fie se deschide prea devreme. Cerclajul reprezinta o procedura care se realizeaza numai la recomandarea medicului si are rolul de a preveni practic o nastere prematura; ajuta un copil in dezvoltare sa ramana in uter pana cand mama ajunge la 37-38 saptamani gestationale.

Cerclajul se realizeaza prin coaserea efectiva a cervixului, fiind programat cu 12-14 saptamani inainte ca acesta sa se subtieze complet (este considerat intervalul optim pentru a fi efectuat) sau ca o masura de urgenta dupa ce acesta deja s-a subtiat (de obicei in aceasta situatie si sarcinile ulterioare vor necesita folosirea cerclajului). Rareori procedura este realizata după 24 saptamani de sarcina. Deoarece este vorba despre o interventie chirurgicala, are loc fie sub anestezie generala, fie locala (in coloana vertebrala – spinala). In mod concret, se introduce un speculum (un instrument cu padele similare unor linguri) in vaginul unei gravide pentru a-i departa peretii vaginali. Operatia poate avea loc in mai multe modalitati:

• – Suturile pot fi amplasate in jurul iesirii din cervix
• – O banda speciala poate fi aplicata in jurul cervixului si cusuta in acel loc
• – O incizie mica poate fi realizata in cervix. O banda specială este apoi legata in jurul cervixului pentru a-l inchide.

In cazul in care o incompetenta cervicala este diagnosticata tardiv in sarcina, sacul amniotic poate incepe sa protruda prin cervix. Acest inconvenient poate fi tratat prin inserarea unui tub subtire (cateter) prin cervix, apoi umflarea unui balon la capatul cateterului. O alta tehnica implica umplerea vezicii urinare cu lichid prin folosirea unui cateter inserat prin uretra. Vezica plina ajuta la impingerea sacului amniotic inapoi in pelvis, iar cervixul poate fi apoi inchis prin suturare.

Iata si motivele medicale pentru care un cervix se poate slabi:

• – Un istoric de pierderi de sarcina in al doilea trimestru
• – O biopsie conica sau o procedură LEEP – loop electrosurgical excision procedure (Procedura de excizie cu ansa electrica)
• – Cervix lezat in urma unui avort

Inainte de cerclaj

Este bine sa stiti ca in prealabil vi se va examina istoricul medical. Va avea loc o examinare riguroasa a cervixului, inclusiv o ecografie transvaginala efectuata de un medic care este expert in sarcini cu risc. Medicul specialist in obstetrica-ginecologie va expune optiunile de gestionare a durerii (analgezie) pentru procedura, prin urmare este bine sa notati in prealabil orice intrebari sau nelamuriri aveti in acest sens.

Recomandari dupa cerclaj

Se impune uneori o internare in spital timp de cateva ore sau pe perioada noptii pentru a putea monitoriza aparitia unor contractii premature sau debutul travaliului. Imediat dupa procedura se poate sa experimentati o sangerare usoara si crampe care vor inceta in decurs de cateva zile. De asemenea, poate aparea si o scurgere vaginala groasa care poate persista pana la finalul sarcinii. Este posibil ca medicul sa recomande medicatie pentru a preveni aparitia unei infectii sau travaliul prematur. Timp de 2-3 zile dupa procedura este bine sa va relaxati acasa, evitand activitatea fizica inutila; medicul va fi cel care va va anunta cand este momentul sa va reluati rutina obisnuita. Abstinenta de la activitate sexuala este recomandata adesea timp de 1 saptamana inainte de operatie si cel putin o saptamana dupa aceasta.

In general suturile sunt indepartate cand sarcina atinge 37 saptamani gestationale, dar si mai devreme daca se rupe apa sau incep contractiile. Procedura se realizeaza in cabinetul de obstetrica-ginecologie si este similara unui tuseu vaginal; se poate sa experimentati ulterior o sangerare usoara.

Riscurile unui cerclaj

Posibilitatea de aparitie a unor reactii adverse este minima si majoritatea specialistilor considera cerclajul in sine este o procedura salvatoare, care excede potentialele riscuri. Acestea pot include: contractii premature, distocie cervicala (inabilitatea cervixului de a se dilata normal in decursul travaliului), ruperea membranelor, infectie cervicala, laceratie cervicala (daca travaliul are loc inainte de indepartarea suturilor), unele riscuri asociate anesteziei generale (greata si varsaturi).

De retinut despre cerclaj

In cazul in care modificarile de la nivel cervical sunt descoperite tarziu in sarcina sau daca cervixul s-a deschis in mod semnificativ, odihna la pat constituie alternativa cea mai potrivita.

Cerclajul previne atat pierderea sarcinii, cat si nasterea prematura. Procedura s-a dovedit de succes pentru un procent de 85-90% dintre femei, mai ales cand exista incompetenta cervicala (diagnosticul acesteia este dificil de realizat si poate fi inexact).

Trebuie subliniat faptul ca doar femeile cu un cervix anormal sau incompetent sunt efectiv ajutate de procedura. Cu toate acestea, chiar daca este realizat, exista si alte probleme care pot cauza un debut prematur al travaliului. Viitoarele mame care au parte de un cerclaj trebuie sa fie monitorizate constant pentru a urmari complicatii suplimentare precum infectie sau travaliu prematur.

Trebuie sa apelati de urgenta la medic daca experimentati: contractii sau crampe, durere in portiunea inferioara a abdomenului sau durere de spate care apare si dispare, sangerare vaginala, temperatura a corpului mai mare de 37,8 grade Celsius, greata si varsaturi, scurgere vaginala urat mirositoare, ruperea membranelor sau scurgerea de lichid amniotic.

Surse:

http://americanpregnancy.org; www.mayoclinic.org; www.webmd.com