Atentie! Alimentele procesate consumate in sarcina pot provoca autism copilului

In sarcina majoritatea viitoarelor mamici acorda atentie alimentelor consumate deoarece se poate intampla, nu de putine ori, sa cauzeze probleme sarcinii. Un studiu recent a reusit sa realizeze o legatura intre alimentele procesate si riscul de autism. Afla aici care de ce se intampla acest lucru.

Studiu – alimentele consumate si riscul de autism

Cercetatorii din cadrul Colegiului de Medicina din Universitatea Florida Centrala au descoperit ca acidul propionic, un acid gras de lant scurt (folosit in alimentele procesate pentru a mari durata de valabilitate), contribuie la schimbarea dezvoltarii sistemului nervos in creierul fetal.

Bacteriile Clostridia, Bacteriodetes si Desulfovibrio sunt unice pentru pacientii cu tulburari din spectrul autist. Este interesant faptul ca aceste bacterii sunt de asemenea cunoscute a fi fermenti de carbohidrati care produc acid propionic si alti acizi grasi de lant scurt. In mod ironic, in vreme ce PPA este cel mai comun compus produs de bacteriile din randul pacientilor cu tulburari din spectrul autist, este de asemenea folosit in industria alimentara drept conservant din cauza abilitatii de a inhiba dezvoltarea fungilor (mucegai).

Astfel, consumul alimentelor procesate de gravide poate conduce la un risc mai mare la copii de a dezvolta tulburari din spectrul autist, conform studiului publicat online in data de 19 iunie 2019 in revista Rapoarte Stiintifice. Echipa de cercetatori a fost formata din Saleh Naser, Latifa Abdelli si asistentul de cercetare Aseela Samsam care au identificat schimbarile moleculare ce se petrec cand celulele neuronale fetale sunt expuse la un nivel ridicat de acid gasit frecvent in alimente procesate.

Dr. Saleh Naser, conducatorul studiului auto-finantat cu durata de 18 luni, sustine ca studiul conecteaza expunerea materna la acidul propionic de autism, subliniind ca “aceasta este o descoperire provocatoare si o premiera in domeniu”; atrage atentia insa ca este necesara realizarea unor investigatii suplimentare. “Exista motive intemeiate pentru a sugera ca axa stomac-creier reprezinta un potential vinovat in ceea ce priveste tulburarile din spectrul autist”.

In cadrul unor experimente de laborator, Universitatea Florida Centrala a descoperit ca expunerea celulelor stem ale sistemului nervos fetal uman la niveluri ridicate de PPA a reusit sa tulbure echilibrul natural dintre celulele creierului, prin reducerea numarului de celule care devin neuroni si prin stimularea numarului celor care devin celule gliale, parti cheie ale sistemului nervos. Desi celulele gliale ajuta la dezvoltarea si protejarea neuronilor, daca exista prea multe din acest tip, poate fi afectata conexiunea dintre neuroni si poate aparea inflamatie, care a fost observata in creierul copiilor cu tulburari din spectrul autist.

De asemenea, cantitati excesive ale acestui acid scurteaza si deterioreaza traseele pe care neuronii le folosesc pentru a comunica cu restul corpului. Combinatia dintre numarul redusi de neuroni si traseele afectate impiedica activitatea creierului de a comunica, conducand la comportamente care sunt adesea identificate la copiii cu autism, inclusiv comportament repetitiv, probleme de mobilitate si inabilitate de a interactiona cu ceilalti. Acidul propionic apare in mod natural in sistemul digestiv, insa microbiomul unei mame se modifica in timpul sarcinii si poate cauza cresterea nivelului sau. Insa doctorii Naser si Abdelli sustin ca atunci cand sunt consumate alimente ambalate care contin acidul poate aparea o crestere suplimentara de acid propionic in sistemul digestiv, care apoi este transmisa fatului.

Opinii ale cercetatorilor

Doctor Naser este specializat in cercetare gastroenterologica in Colegiul de Medicina al Scolii Burnett de Stiinte Biomedicale si a inceput studiul dupa ce rapoartele au indicat ca copiii autisti sufera adesea de probleme digestive precum sindromul colonului iritabil. Si-a pus problema unei posibile legaturi intre sistemul digestiv si creier si a inceput sa examineze modul in care microbiomul sau bacteriile intestinale au diferit intre persoanele cu autism si cele care nu au aceasta afectiune.

Cercetatorul sef a declarat ca a fost interesat in intelegerea motivului pentru care copiii care sufera de autism ajung sa se confrunte si cu boli gastrointestinale. Sustine ca a fost intrigat de rapoartele care au asociat problemele sistemului digestiv si niveluri ridicate de acid propionic in mostre de materii fecale prelevate de la copiii cu aceasta tulburare. “Am dorit sa aflu mai multe despre rolul pe care il are microbiomul si tulburarile sistemului gastrointestinal cu dezvoltarea creierului”.

“Combinatia dintre neuronii redusi si traseele alterate impiedica abilitatea creierului de a comunica, conducand la comportamente care sunt adesea descoperit din randul copiilor cu autism, inclusiv cu comportament repetitiv, probleme de mobilitate si inabilitate de a interactiona cu altii” afirma echipa de cercetatori.

Au existat si studii anterioare care au propus o legatura intre autism si mediul inconjurator si gene, insa cercetatorii dn Universitatea Florida Centrala subliniaza ca studiul lor este primul care indica o legatura intre niveluri ridicate de acid propionic, cresterea celulelor gliale, functii perturbate ale sistemului nervos si autism. Acidul propionic este de asemenea considerat un contributor in disfunctia mitocondriala, in baza studiilor pe soareci expusi la el; de fapt, aproape o treime din pacientii cu tulburari din spectrul autist sunt considerate a suferi de o disfunctie mitocondriala.

In final, sunt necesare cercetari suplimentare inainte de a trasa concluzii clinice. In continuare, echipa de cercetare va incerca sa valideze concluziile in modele de soareci prin observarea faptului daca o dieta materna bogata in acid propionic cauzeaza autism in cazul soarecilor predispusi genetic la afectiune. Nu exista niciun remediu pentru autism, a carui rata este in continua crestere incepand din anii 2000, care afecteaza aproximativ 1 din 59 copii (o crestere semnificativa de la 1 in 150 de copii in anul 2000 conform datelor de la Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor), insa oamenii de stiinta spera ca descoperirile lor sa conduca la modalitati de prevenire a bolii.

Surse: www.webmd.com; www.sciencedaily.com; www.forbes.com