Dr. Teodora Catinas: singura anomalie adevarata in alaptare este incapacitatea de a-ti iubi copilul

21 Ianuarie 2020

de Irina Olteanu

Ne gandim ca o alaptare usoara este un proces natural

De 10 ani sustin cursuri dedicate viitorilor parinti, cursuri de educatie prenatala, la care abordez subiecte legate de nastere, ingrijirea copilului si alaptare. In urma cu aproximativ 5-7 ani subiectele cele mai de interes erau reprezentate de nastere. Este firesc pentru femeia insarcinata ca marele hop sa fie nasterea. In urma cu aproximativ 3 ani au inceput sa existe mame care marturiseau ca au ingrijorari in ceea ce priveste succesul alaptarii. Fiind consultant de lactatie ma intalnesc adesea cu mame care intampina dificultati cu privire la lactatie. Sunt mame pentru care alaptarea este o adevarata provocare.

Inainte de a deveni medic pediatru si consultant in lactatie ma gandeam la alaptare in studentie cu foarte multa relaxare. Imi imaginam ca copilul face toata treaba si ca mama este un fel de suport. M-am intrebat de ce gandim asa; fiecare dintre noi stim ca alaptarea este un proces natural. In mentalul colectiv s-ar traduce ca un proces care vine usor, pentru care nu este nevoie de efort. Cand gandim astfel, implicarea noastra in proces devine mai redusa, putand deveni o problema pentru ca ne creeaza asteptari care nu sunt realiste.

Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie, sa ne imaginam ca avem de-a face cu un copilas de 1 an. Un copil de 1 an este sanatos, viguros si incepe sa aiba abilitati sa se deplaseze, cel putin sa se ridice in picioare. Dupa ce va merge va gasi un obiect catre care va incerca sa se deplaseze, astfel incat avem de-a face cu un copil care face primii pasi. Vi se pare ca seamana cu procesul alaptarii? Este natural, vine spontan, pana in momentul in care bebelusul da de primul prag.  Atunci intampina prima dificultate in ceea ce priveste mersul lui. La aceasta unii dintre ei nu se descurca si se dau cu fundul de pamant, fiind pusi in situatia de a se ridica de acolo. Ceea ce inseamna ca si un proces natural ca mersul copilului poate avea niste hopuri. Si in alaptare putem avea de-a face cu praguri, mai mici sau mai mari, unul sau mai multe. Se intampla foarte rar sa nu existe niciun prag, desi este proces natural. Atunci o parte dintre doamne renunta. Primul meu sfat pentru dumneavoastra este sa nu renuntati. Asa cum bebelusul nu se gandeste ca mersul nu este facut pentru el, si o femeie poate sa alapteze, asa ca nu renunta sau cel putin nu azi, pentru ca pana maine poti gasi o solutie.

V-am facut o paralela intre cele doua si v-am explicat ca exista dificultati pe care le-ati putea intampina cu privire la alaptare. Acum o sa va vorbesc si despre diferentele dintre ele. Daca bebelusul care incepe sa umble si cade prima data are dreptul sa isi ia putin timp liber si sa se gandeasca ca mai poate amana, mama care alapteaza este contra timp. De ce? Bebelusul iesit din mediul intrauterin iese dintr-un mediu absolut special, primind hrana in mod constant prin cordonul ombilical. Dupa ce se taie cordonul ombilical pentru a-si primi hrana trebuie sa planga. Stiti ce inseamna plansul copilului pentru un adult: pune o presiune pe umerii parintilor incredibila, te afli intr-o situatie in care esti disperat sa gasesti o solutie pentru ca stii ca bebelusul tau este in nevoie. Daca alaptarea nu merge bine, incerc sa il iau, sa il pun la san, iar cand il asez se presupune ca doarme si linistit imediat cum ma departez se trezeste si incep sa il aud. Daca fac acest lucru 2-3 ore la un moment dat ne putem gandi ca alaptarea nu merge, copilul nu se satura.  Si de obicei in acest moment vine solutia salvatoare: sticluta cu lapte praf. Aici atitudinea mamelor este diferita.

Prima sticluta de lapte nu este sfarsitul alaptarii

Sunt mame care dupa prima sticluta de lapte praf cred ca s-a terminat alaptarea si o categorie care sunt mai optimiste si asteapta sa le vina laptele si apoi va fi bine. Intr-adevar, prima sticluta poate insemna inceputul sfarsitului, dar nu pentru ca bebelusul a primit o anumita cantitate de lapte praf, ci faptul ca odata cu aceasta copilul se calmeaza, se linisteste. Iar in mod insidios in mintea mamei se creeaza spatiu pentru ideea ca nu are lapte. Aceasta idee este un mare dusman al alaptarii si trebuie sa nu ii lasati loc in mintea voastra.  Pentru ca atunci cand accept ca nu am lapte este ca si cum as incerca sa ma lupt cu morile de vant. Apare astfel o acceptare directa, fara a mai cauta solutii si resurse pe care poate le-as avea.

alaptare usoara

Ce mame au lapte?

Ma simt datoare sa va explic cine are lapte, cine n-are, cand vine laptele. In literatura se spune ca intre 95-97% dintre femeile care dau nastere au capacitatea de a produce suficient lapte incat sa isi hraneasca copilul. Dar cand vine acest lapte, pentru ca altfel tot la lapte praf ajungem?  Realitatea este ca natura este mult mai inteligenta decat noi si s-ar putea ca ceea ce va spun sa va surprinda. Laptele exista in sanii mamei inca din perioada de sarcina. Deci cele care sunt insarcinate si au depasit 16 saptamani de sarcina, intre 16-20 saptamani se sintetizeaza primele picaturi de lapte matern. Nu le vedeti pentru ca corpul stie ca bebelusul este inca in burtica si nu are nevoie de el, iar hormonii de sarcina inhiba ejectia laptelui. De ce se produce lapte atat de repede? Acesta este planul naturii pentru a favoriza si copiii care se nasc prematur. Nu avem cum sa stim cand se intampla acest lucru. Practic, din momentul in care fatul este viabil in sanii mamei exista lapte. Daca ne gandim la primele semne pe care corpul unei femei, atunci cand castiga starea de sarcina, realizam ca apar modificari mai mici sau mai mari la nivelul sanilor. Aceste modificari apar treptat, iar apoi, pe masura ce sarcina avanseaza, apar modificari cu privire la volumul mamar. Sanul creste si isi asuma rolul de furnizor al hranei pentru bebelus.

Haideti sa privim si la statisticile despre alaptare. Am ales un studiu foarte recent, publicat in 2019, fiind efectuat in 11 dintre tarile europene, Romania nefiind inclusa, dar rezultatele sunt extrem de apropiate de ce se intampla la nivel mondial. Cercetatorii au incercat sa vada cati dintre copii initiaza alaptarea – primind dupa nastere putin lapte matern – si apoi au urmarit cati mai sunt alaptati la 6 luni, exclusiv. Rezultatele sunt urmatoarele: 56 pana la 98% dintre nou-nascuti initiaza alaptarea. Dar daca privim cati mai sunt alaptati exclusiv la varsta de 6 luni procentul este mai mic, intre 13 si 39%. Ceea ce inseamna ca maxim 4 din 10 copii sunt alaptati exclusiv la 6 luni, asa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii. Diferenta este foarte mare intre teorie si practica. Cei care au condus studiul au subliniat ca este important sa se implementeze politici nationale de sustinere, protejare, promovare, a alaptarii. Realitatea este ca in 6 din cele 11 tari incluse in studio existau deja politici de promovare a alaptarii.

Promovarea este insa diferita de sustinere. Pentru sustinere trebuie sa existe consultant de lactatie in maternitati ca sa lucreze acolo unde mama are cel mai mult nevoie de sprijin. Aproape intotdeauna in spatele pasilor timizi ai unui bebelus exista pasi siguri ai unui adult responsabil, care are grija de el, care are grija sa nu cada si eventual sa il ridice. Si pentru alaptare exista lucruri pe care le putem face, exista resurse.

Informatia este cea mai importanta resursa

Prima resursa, foarte importanta, este informatia. Va sugerez sa va informati inca din perioada de sarcina deoarece inca aveti timp, dupa nastere veti avea mult mai putin. Ce inseamna informare? Chiar daca nu ati citit nici macar o pagina despre alaptare, nu v-a interesat deloc, sa stiti ca deja aveti informatii despre alaptare, informatii pe care nici nu stim ca le avem. Sigur ati avut o prietena, sora, mama, bunica, care v-a spus deja ceva despre alaptare si v-a ramas in minte. In momentul in care veti avea nevoie de astfel de informatii sa stiti ca vor iesi din memorie. Nu stiti insa daca informatiile respective sunt sau nu corecte. O informatie corecta te poate ajuta, in schimb una incorecta poate face mai mult rau. Atunci este important sa va informati pentru a cerne intre informatiile care nu sunt corecte si sa le inlocuiti cu altele, astfel incat procesul alaptarii sa capete un sens, sa nu mai fie o chestie abstracta, despre care am auzit doar ca este naturala, ci sa aiba sens si sa stiti care sunt obstacolele si cum puteti trece peste ele. Informarea este importanta, exista centre unde oamenii sunt antrenati special ca sa va ajute in aceasta directie.

Apoi, dupa ce bebelusul se naste, nu mai avem foarte mult timp si atunci avem nevoie de o persoana care sa stie despre ce este vorba si sa va ofere nu niste informatii generale, ci niste informatii particulare pentru  situatia voastra. Pentru ca in acest proces al alaptarii sunt implicate doua persoane – atat mama, cat si copilul si dificultatile sunt de mai multe feluri. Este important in acest caz ca o persoana care sustine, promoveaza alaptarea sa vina sa va ajute. Retineti insa ca nu toate aceste persoane au abilitatile necesare, informatiile corecte si complete, training-uri necesare, experienta necesara pentru a identifica si rezolva problema la timp. De aceea, ar fi important sa cereti sfatul unui consultant certificat de board-ul international de lactatie.

Cand trebuie sa cereti ajutor in alaptare?

Care ar fi situatiile in care ar fi bine sa cereti ajutor? Trebuie sa stiti cateva situatii in care nu este bine sa asteptati, este bine sa cereti ajutor. De exemplu, o situatie este cea in care copilul nu reuseste sa se ataseze la san. Acest proces merge uneori foarte usor, alteori este dificil. Sunt mame care se externeaza din maternitate la care copilul nu reuseste sa se ataseze la san, iar mama nu are abilitatea sa faca asta. Daca copilul nu ajunge la san, nu va reusi nici sa extraga lapte din el. De aici incolo lucrurile sunt deja compromise. Daca el se ataseaza la san, dar pe mama o dor foarte tare sanii sau sunt foarte tari sau apar rani in timpul suptului, si acolo s-ar putea sa existe o problema. De asemenea, este important sa solicitati ajutor. Nu asteptati. Am vazut mame atat de dedicate, incat au ajuns aproape cu mamelonul amputate, nu trebuie sa asteptati atat. De cele mai multe ori exista solutia inainte.

O alta situatie este cand pun copilul la san si ma duc prima oara la medicul pediatru unde constat ca nu a crescut in greutate; poate sa aiba sub greutatea de la externare sau sa nu fi crescut corespunzator. Si aici ar fi bine sa vedem ce se intampla. Alta situatie vizeaza sticluta de lapte praf; daca in mod repetat, zilnic, la fiecare masa trebuie sa apelam la ea atunci copilul va creste, dar va creste pe baza unui substituent de lapte matern. Poate ca avem lapte, dar copilul nu reuseste sa il transfere.  O persoana experimentata poate sa va ajute si uneori o singura vizita sau intalnire cu un consultant de lactatie s-ar putea sa rezolve problema. Alteori este nevoie de doua sau de trei. Dar cel mai adesea este suficienta una.

As vrea sa revin la procentul de 3-5% dintre mame care nu reusesc sa ajunga la obiectiv, respectiv alaptare exclusiva cu lapte matern. Pentru mamele care isi doresc foarte mult, au motivatia necesara, au informatia necesara si cer sprijin cand isi dau seama ca au o problema sunt dispuse sa faca sacrificii pentru ca uneori este nevoie ca mama sa extraga lapte intr-o maniera regulata, pe langa ce face copilul atunci cand suge si asta poate fi obositor, daca nu chiar epuizant. Am fost alaturi si de femei in aceasta situatie, care nu reusesc in ciuda sprijinului pe care il oferim. Ele devin foarte triste, uneori chiar depresive, pentru ca le incearca sentimente de inadecvare, de insuficienta, senzatia ca am dat nastere unui copil pe care nu-l pot hrani. Unele ajung extrem de triste. Daca ati trecut sau treceti prin asta, aflati ca exista ceva mai presus decat laptele matern, dragostea de mama, care nu poate fi inlocuita. In legatura cu sentimentul de inadecvare, Anais Nin spune ca singura anomalie adevarata este incapacitatea de a iubi.

Menu

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close