Legatura dintre mama si copil se realizeaza la nivel celular

In cazul in care credeati ca legatura intre mama si copil exista doar la nivel afectiv, iata o serie de studii stiintifice care demonstreaza ca aceasta incepe din perioada intrauterina continuand foarte mult timp dupa nastere.

Celulele fatului trec bariera placentara

Poate ati auzit deja de faptul ca celulele care provin de la un fat in dezvoltare depasesc bariera placentara, permitand ADN-ului copilului sa devina parte din corpul mamei. Celulele fetale manifesta o abilitate remarcabila de a migra dincolo de placenta pana in corpul mamei si de a se integra chiar in diverse tesuturi/organe, “adapostindu-se” in special in zonele expuse problemelor de sanatate. Cercetarile asupra tipurilor de celule, asupra microchimerismului (proces biologic ce presupune migrarea celulelor) feto-matern si a duratei lor de migrare sunt inca in desfasurare, in prezent studiile desfasurandu-se doar asupra animalelor de laborator (soarecii reprezinta un model util de investigatie a migratiei feto-materne). Pe termen lung, acest tip de legatura la nivel celular poate avea implicatii importante in intelegerea autoimunitatii si interactiunii grefa-gazda (se pot pune in practica transplanturi intravenoase de celule stem); se pare ca sunt imbunatatite strategiile de regenerare cito-terapeutica.

Factorii care influenteaza gradul de transfer al celulelor fetale in timpul si dupa sarcina sunt reprezentati in primul rand de histocompatibilitatea feto-materna. De asemenea, numarul de celule fetale din circulatia sanguina materna este influentat de anormalitati fetale si placentare (creste in cazurile de aneuploidie fetala-conform Bianchi et. Al, 1997, preeclampsie materna – Holzgreve et. Al, 1998 sau in urma terminarii sarcinii-Bianchi et. Al, 2001). Conteaza si istoricul reproductiv al mamei; astfel, un istoric de pierdere de sarcina (prin avort sau terminare de sarcina), creste sansele de a depista celule fetale in organele femeii (Khosrotehrani et. Al, 2003). Nu in ultimul rand, joaca un rol si durata de timp trecuta de la finalizarea sarcinii; se pare ca celulele fetale nu sunt depistabile la femei cu fii de varsta mica (Bianchi et. Al, 1996; Filho et. Al, 2002).

Cromozomii si sexul masculin

Celulele mentionate mai sus persista in organismul unei femei si odata cu inaintarea in varsta; astfel, o mama de baiat are sanse mari de a prezenta cromozomi Y (specific masculini) care circula prin organism timp de mai multe decenii. Un studiu recent publicat in Revista Internationala de Epidemiologie sugereaza faptul ca aceste celule pot imbunatati substantial sanatatea femeilor care le gazduiesc. In plus, ele persista in organism, ajutand femeia in momente de cumpana din punct de vedere al sanatatii. Astfel, in mod surprinzator, anticorpii monoclonali pentru a grupa antigenul de diferentiere, pe scurt, CD34+ si CD38+, au fost depistati la 27 ani dupa sarcina cu un fat de sex masculin (Bianchi et al, 1996). Aceste celule au demonstrat si capacitate de divizare, au supravietuit post partum si au crescut in numar la o sarcina ulterioara. Conform studiului asociat, din 32 sarcini analizate, ADN-ul masculin a fost identificat in 13 din 19 femei cu fat de sex masculin.

Legatura dintre celulele fetale si imbolnavirile mamei

Celulele fetale se pot gasi in corpul mamei in sange, maduva, piele, rinichi si ficat si par sa o trateze cand este bolnava sau ranita. Astfel, analizandu-se o mostra din ficatul unei femei cu hepatita C (Johnson et. Al, 2002) care a abandonat tratamentul (in pofida recomandarii medicilor), s-au identificat mii de celule masculine (provenind de la o sarcina din urma cu 20 ani) care au ajutat-o sa evolueze bine din punct de vedere al sanatatii. Cercetatorii au identificat prezenta celulelor fetale si la femei care sufera de boli tiroidine.

S-au analizat si datele obtinute intr-un studiu anterior asupra a 272 femei varstnice daneze. 70% din ele au prezentat  cromozomi Y in sange, un indicator al celulelor masculine. Desi nivelul de boli cardiovasculare era usor crescut intre mame, rata totala de mortalitate avea un procent cu 60% mai mic, in principal datorita unei incidente mai reduse de cancer. 85% din aceste femei au ajuns la varsta de 80 ani, in comparatie cu 67% din femeile care nu prezentau aceste celule.

Si autoimunitatea gravidei obtine beneficii in urma transferului de celule fetale: cu cat sunt mai multe cu atat este mai putin probabil sa sufere de scleroza si artrita reumatoida. Conteaza insa si istoricul familial in formarea imunitatii. Exista dovezi ca celulele fatului pot proteja importriva anumitor tipuri de cancer. De exemplu, acestea sunt mai numeroase in tesutul mamar al femeilor sanatoase decat in al celor care sufera de cancer mamar. Pentru sustinerea acestei concluzii exista un studiu asupra a 82 femei dintre care 35 fusesera diagnosticate cu cancer mamar; aproximativ 2/3 din cele studiate aveau copii iar mai mult de jumatate nascusera cel putin 1 fiu (vezi legatura cu cromozomii/celulele specifice masculine de mai sus). Autorul studiului, Gadi Vijayakrishna K, medic si profesor la Universitatea din Washington, sustine ca descoperirea acestor celulele fetale persistente poate ajuta in lupta contra cancerului mamar si ca prezenta lor demostreaza faptul ca microchimerismul fetal poate conferi un efect protector impotriva cancerului de san.

Dimpotriva, celulele nu sunt frecvente la pacientele care au dezvoltat boala lui Alzheimer, sugerand ca ele ofera protectie si pentru imbatranirea corpului.  Urmarindu-se in cadrul unui studiu acelasi cromozom Y, s-au autopsiat creierele femeilor cunoscute a fi suferit de boli neurologice sau Alzheimer; s-a observat ca 63% din ele (37 din 59) prezentau microchimerism masculin in creier, in mai multe zone.

Un alt beneficiu demonstrat stiintific consta chiar in vindecarea bolilor de inima. Astfel, Hina Chaundry de la Scoala de Medicina din New York a imperecheat soareci normali cu masculi modificati genetic (produc o proteina fluorescenta in tot corpul), iar jumatate din fetii rezultati au produs de asemenea proteina, fiind usor de identificat eventualul tesut fetal in mama. Apoi echipa de cercetatori a indus un atac de cord la soarecii insarcinati si a analizat apoi inimile lor gasind celule fluorescente in tesutul cardiac (au beneficat de reparare celulara accelerata, inclusiv celule cardiace noi). Se pare ca mecanismul este unul evolutionar: fatul isi sustine propria supravietuire protejand inima mamei. Aceasta cercetare poate servi folosirii celulelor stem in repararea inimilor bolnave.

Nu in ultimul rand, prezenta celulelor fetale in organismul unei femei a fost asociata cu o longevitate imbunatatita semnificativ. Desi mecanismele biologice nu sunt cunoscute precis, prezenta microchimerismului masculin in sangele periferic al femeilor este asociat cu o rata sporita de supravietuire. Mai exact, s-a inregistrat un procent total de mortalitate cu 60% mai mic decat al femeilor care nu prezinta aceste celule.

Surse:

http://jcs.biologists.org; http://lauragraceweldon.com; www.theatlantic.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.pnas.org

www.newscientist.com; http://ije.oxfordjournals.org; www.sciencedaily.com