Studiu: microbiomul digestiv al bebelusilor nascuti acasa este diferit de al celor nascuti in spital

13 Martie 2019

de Irina Olteanu

Microbiomul digestiv al bebelusilor nascuti acasa este diferit de cel al copiilor care vin pe lume in spital, sustin rezultatele unui studiu stiintific. Iti explicam in continuare ce se intampla exact la nivelul organismului.

Informatii despre studiu – diferente in microbiomul digestiv al bebelusilor

Studiul a fost publicat in data de 23 octombrie 2018 in Rapoarte Stiintifice si demonstreaza faptul ca modul in care copiii vin pe lume influenteaza microbiomul lor digestiv. Astfel, nasterea acasa comparata cu nasterea la spital (in cazul copiilor alaptati exclusiv, nascuti pe cale naturala) conduce la diferente in compozitia microbiotei fecale. Echipa de cercetare precizeaza ca sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili daca efectul se datoreaza interventiilor perinatale din spital.

Ce a implicat acest studiu? A monitorizat 35 de bebelusi si mamele lor timp de o luna dupa nastere. In vreme ce 14 bebelusi au venit pe lume acasa si 21 la spital, fiecare copil s-a nascut pe cale vaginala. Toti copiii au fost adusi pe lume de moase care au sustinut mamele si au fost alaptati exclusiv dupa nastere (prin aceste doua modalitati mama transmite microbii sai). Niciuna dintre mame nu a primit tratament antibiotic si toate au avut parte de contact piele pe piele cu bebelusii lor, incepand sa alapteze la scurt timp dupa nastere. Pe durata acestei luni, oamenii de stiinta au colectat mostre de secretii vaginale si mostre de materii fecale de la mame si mostre de materii fecale de la bebelusi). Nou-nascutii din spital au prezentat o flora intestinala de diversitate mai redus, schimbare ce a persistat intreaga luna.

microbiomul digestiv

Mai exact, diferentele observate in microbiomul digestiv al bebelusilor nascuti in spital, comparativ cu cei nascuti acasa, seamana cu unele dintre efectele altor stresori asociati nasterii, precum nasterea prin cezariana, antibioticele sau laptele praf. Au fost observate in acest sens o cantitate scazuta de bacterii Bacteroides, Bifidobacterium si Ruminoccocus, dar si o cantitate crescuta de specii Enterobacteriaceae si Clostridium. Studiile anterioare au raportat un risc crescut de astm in randul copiilor care au prezentat un risc ridicat de colonizare cu Clostridium in prima parte a vietii. De asemenea, un nivel redus de Clostridium la bebelusii nascuti acasa a fost asociat cu un risc redus de astm si eczema in jurul varstei de 6-7 ani. Diferentele neonatale din microbiomul digestiv in cazul bebelusilor nascuti acasa sau la spital conduc si la capacitate diferita de raspunsuri intestinale metabolite (metabolitii sunt niste produsi intermediari ai metabolismului, cu functii variate precum, rol structural, de combustibil, de inhibitie/stimulare enzimatica, catalizator, de aparare, de interactiune, de semnal).

In cadrul unei analize asociate, mostre fecale ale bebelusilor de o luna nascuti in spital au indicat o exprimare genetica inflamatorie mai mare in celulele umane epiteliale, comparativ cu bebelusii nascuti acasa (celulele epitelialte acopera organele, pielea si gura).

Consistenta raspunsului inflamator de expresie genetica si alterarea expresiei genelor implicate in permeabilitatea epiteliala subliniaza relevanta chiar si a micilor factori stresori si diferentele care pot aparea inca din primele zile de viata, in timpul unei perioade de dezvoltare critica. Rezultatele sugereaza ca mediul nasterii si factorii de expunere asociati pot conduce la efecte durabile asupra interactiunii microbiomului digestiv cu imunitatea epiteliala.

Cercetatorul in domeniul functiei microbiomului din cadrul Universitatii Rutgers-New Brunswick, Maria Gloria Dominguez-Bello a declarat ca “motivele pentru diferentele dintre bebelusii nascuti acasa versus cei din spital sunt necunoscute, dar speculam ca interventiile comune ce au loc in spital, precum imbaierea bebelusului si profilaxia antibiotica oculara si factorii de mediu, precum mediul aseptic al spitalul, pot juca un rol important”.

Ce semnifica rezultatele studiului

Diferentele semnalizate de studiu pot avea un impact semnificativ asupra imunitatii si metabolismului uman. Atunci cand un copil se naste, organismul sau este rapid colonizat cu microbi, inclusiv trilioane de bacterii, fungi si virusuri care se vor alipi de corp (se considera ca exista peste 35 000 specii bacteriene, iar din perspectiva genelor bacteriene totale, studiile sugereaza ca pot fi peste 10 milioane in microbiomul uman). Toti acestia formeaza microbiomul uman, iar speciile aflate la nivelul intestinelor se considera ca joaca un rol deosebit atat pentru sistemul digestiv, cat si pentru cel imunitar. Pana la varsta de 3 ani aceasta incepe sa semene cu flora unui adult; cu toate acestea exista variatii temporale si spatiale in distributia microbioana de la esofag la rect pe parcursul vietii.

Daca microbiomul nu se dezvolta in mod corect poate creste riscul de obezitate, diabet, astm si boli intenstinale inflamatorii ulterior in viata. Exista, desigur, o multime de aspecte inca necunoscute despre microbiomul uman, inclusiv cum este stabilit si cum se modifica odata cu trecerea timpului.

Exista studii care au sugerat ca un mediu exagerat de curat, precum este cel dintr-o unitate medicala sterila, poate dispune de un impact nociv asupra dezvoltarii copilului. Conform asa-numitei ipoteze a igienei, reducerea numarului de infectii din statele vestice si recent in statele dezvoltate constituie baza pentru cresterea incidentei bolilor autoimune si alergice.

Pana in prezent insa, majoritatea studiilor vizeaza doar unitatile medicale precum spitale si maternitati, asadar nu este inca clar rolul pe care il poate juca mediul de nastere in stabilirea microbiomului uman.
Cercetatorii isi doresc sa aprofundeze conceptul de diversitate redusa a florei intestinale si daca exista repercusiuni ulterior in viata. In concluzie, echipa de cercetatori subliniaza ca modernizarea mediului spitalicesc pentru nastere lipsite de riscuri, pentru a fi mai apropiata de mediul de acasa, se poate dovedi benefica.

Surse: www.sciencealert.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.nature.com; https://medicalxpress.com

Menu

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close