Un studiu dureros arata ce se intampla cu femeile, cand li se refuza dreptul de a face avorturi

Dreptul de a face avorturi a reprezentat dintotdeauna o chestiune controversata. Un studiu stiintific a demonstrat ce se poate intampla cu femeile atunci cand li se refuza acest drept.

Dreptul de a face avorturi

Exista numeroase motive pentru care femeile aleg sa faca un avort. Poate au deja copii si nu isi pot imagina ca mai pot ingriji inca unul, poate nu au un partener care sa le sustina si nu isi doresc sa devina mame singure, poate inca studiaza si nu isi doresc sa intrerupa studiile. Sau poate, pur si simplu, nu isi doresc sa fie mame. Conform statisticilor insa, cel mai comun motiv pentru care femeile isi doresc sa renunte la o sarcina este cel de natura financiara.

Studiu despre femeile carora li se refuza dreptul de a face avorturi

A fost studiat si in trecut statutul socio-economic al femeilor care opteaza pentru dreptul de avorturi, insa o analiza recenta publicata in data de 7 februarie 2018 in Revista Americana de Sanatate Publica examineaza ce se intampla cu femeile care isi doresc sa faca avorturi, dar li se refuza acest drept.

Studiul este primul de acest gen si a implicat ca echipa de cercetare sa urmareasca mai mult de 800 de femei care au cautat sa faca avorturi la 30 de centre specializate din tara in intervalul 2008-2010. S-a concentrat asupra femeilor care au incercat sa obtina procedura fie inainte, fie pana la trei saptamani dupa limita de varsta gestationala, ultimul moment in parcursul sarcinii permis de catre facilitatea respectiva. In functie de legile specifice fiecarui stat, unitatile respective aveau limite gestationale diferite. De exemplu, in statul Mississippi, o femeie poate beneficia de un avort la sau dupa 18 saptamani daca viata sa este in pericol, in vreme ce California nu are restrictii pentru avort cu privire la varsta gestationala. Cercetatorii au identificat unitati cu limita de 10 saptamani (inainte de incheierea primului trimestru), precum si pana la 24 saptamani (finalul trimestrului secund de sarcina). Dupa ce femeilor li s-a permis sau dimpotriva li s-au refuzat serviciile de intrerupere a sarcinii, cercetatorii le-au monitorizat in continuare, la interval de o saptamana, apoi la fiecare 6 luni, timp de 5 ani.

Detalii despre studiu

Femeile din cadrul studiului au fost impartite in trei grupuri: femeile carora li s-a refuzat dreptul de avort si cele care au obtinut acest drept pana la doua saptamani sub limita gestationala a unitatii; femeile carora li s-a refuzat dreptul de a face avort pana la 3 saptamani peste limita gestationala a facilitatii si femeile care au primit dreptul a avort in primul trimestru (primele 14 saptamani de gestatie). Deoarece unele femei din grupul refuzat au pierdut sarcina sau li s-a refuzat avortul in alt loc, grupul a fost divizat in doua subgrupuri: nastere si fara nastere. Nu au existat diferente intre grupuri cu privire la rasa, educatie sau statut marital cand a inceput studiul, dar cele care au nascut au avut sanse mai mari de varsta sub 20 de ani, sa fie deja mame si sa nu aiba un loc de munca. Cercetatoarea Greene Foster considera ca acest aspect se datoreaza faptului ca tinerele si cele care nu au avut niciodata copii au sanse mai mari sa nu realizeze ca sunt gravide decat cand este prea tarziu pentru un avort.

Principalul scop al studiului a fost compararea primelor doua grupuri pentru a determina daca purtarea unei sarcini la termen modifica circumstantele economice. Concluzia de baza a studiului este ca acestea ajung sa se confrunte cu dificultati economice in anii ce urmeaza dupa nasterea copilului. Astfel, rezultatele pentru femeile fortate sa isi duca sarcina la termen au fost sumbre: au avut sanse mai mari de saracie, de locuri de munca la zi si sanse mai mari sa primeasca ajutor public in anii urmatori. Desi femeilor carora li s-a refuzat avortul au avut sanse sa obtina locuri de munca la zi, a fost nevoie de mai multi ani pentru a le prinde din urma pe cele care au facut avorturi.

Mai exact, au fost identificate rezultate socio-economice mai slabe pentru copiii ai caror mame nu au putut face avorturi comparativ cu cele care au avut dreptul: traiul sub limita saraciei (72% comparativ cu 55%) sau traiul intr-o gospodarie fara destui bani sa acopere alimente, intretinere si transport (87% comparativ cu 70%). De asemenea, a fost observata si o scadere seminificativa in atingerea pragurilor in dezvoltare intre copiii ai caror mame nu au putut face avorturi, comparativ cu cele care au putut, posibil asociate dificultatilor financiare ale familiei. Nu a existat vreo diferenta in starea de sanatate a copiilor sau timpul petrecut cu o alta persoana care sa ii ingrijeasca.

Opinii ale specialistilor implicati in studiu

Diana Greene Foster, unul dintre autorii studiului si profesor in cadrul Departamentului de Obstetrica, Ginecologie si Stiinte Reproductive de la Universitatea din California, San Francisco a declarat ca “observam imbunatatiri constante in decursul timpului pentru femeile care primesc dreptul de a face un avort. Celelalte femei sunt regresate inca de la momentul nasterii”.

Conform unui raport din anul 2016, din partea Institutului Guttmacher, peste un sfert din toate restrictiile avortului au fost adoptate dupa cazul de notorietate Roe v. Wade intre 2011-2015. Profesorul Foster subliniaza ca este posibil ca daca studiul ar fi fost desfasurat dupa 2010, obstacolele numeroase puse in calea dreptului de a face avorturi ar fi putut conduce la un numar mai mare de femei carora sa le fie refuzat dreptul de a face avorturi si prin urmare sa se confrunte cu probleme economice mai grave.

Kristyn Brandi, furnizor de servicii de intrerupere a sarcinii in Los Angele si membru in consiliul Medicilor pentru Sanatate Reproductiva, este de parere ca multe femei se confrunta cu probleme de tipul accesului la servicii de acest gen, cu facilitati localizate la sute de kilometri de locul de resedinta. Pana la momentul in care au reusit sa ajunga la acea facilitate, limita gestationala a fost deja depasita. Refuzarea dreptului de a face avorturi nu are un impact doar asupra femeii, iar consecintele financiare pot crea un efect de unda care va reprezenta o povara pentru generatiile care vor urma. Specialista sustine ca “ne gandim la acest lucru ca la un singur eveniment, dar aceste femei au sanse de a fi de varsta reproductiva pentru anii ce urmeaza, asa ca exista repercusiuni asupra copiilor ce se vor naste. Are un impact asupra economiei noastre, dar si a femeilor”.

Surse: www.motherjones.com; www.statnews.com; www.ncbi.nlm.nih.gov