Medicamente aparent inofensive care pot cauza anomalii la nastere

Gravidele stiu prea bine ca trebuie sa utilizeze cat mai putine medicamente pe perioada sarcinii si doar cu acordul medicului, insa putine persoane cunosc exact care sunt cele extrem de nocive pentru fat, cum sunt clasificate si, mai ales, ce anomalii pot cauza.

Legatura dintre medicamente si anomalii de nastere

Din punct de vedere statistic, aproximativ 10% din defectele de nastere sunt cauzate de factori de mediu cum sunt infectii, iradiere si medicamente; anomaliile pot fi de doua tipuri: structurale (o anumita parte a corpului lipseste sau este formata incorect: defecte ale inimii, spina bifida, buza/palat despicat, piciorul stramb congenital) sau metabolice (cand apare o anormalitate in gene/cromozomi: sindrom Down, siclemie si fibroza chistica). Se intampla deseori ca o femeie sa nu stie ca este insarcinata si sa isi expuna copilul la efectele nocive ale acestora. Medicamentele care cauzeaza anomalii de nastere sunt denumite teratogene, teratogena fiind acea substanta care influenteaza dezvoltarea normala a fatului.

Stiinta moderna nu poate prezice insa intotdeauna modul in care expunerea la un asemenea medicament va afecta fatul. Potentialul nociv depinde de o serie de factori, inclusiv: tipul de medicament, marimea dozei, cat de des este administrat, stadiul de dezvoltare fetala (varsta gestationala) la momentul expunerii la substanta activa, raspunsul individual al fatului la substanta, dar si alti factori (cum sunt alimentatia sau starea de sanatate a mamei).

Trebuie subliniat faptul ca riscul de anomalii pentru orice bebelus se incadreaza (conform statisticilor), indiferent de circumstantele din timpul sarcinii, intr-un procent de 4%. Acest lucru inseamna ca, chiar daca o femeie evita strict medicamentele in timpul sarcinii, se poate sa nasca totusi un copil cu un defect de nastere.

Medicamentele teratogene si anomaliile de nastere

In primul rand, trebuie sa stiti ca e dificil de determinat daca o anumita substanta sau medicatie va cauza anormalitati congenitale, deoarece multe femei le pot utiliza in timpul sarcinii si majoritatea studiilor clinice se bazeaza pe memoria lor cu privire la ce au ingerat.  O exceptie notabila in acest sens este thalidomida, folosita pentru a trata greturile matinale, identificata in anii 1960, a cauzat absenta totala sau partiala a bratelor sau picioarelor la bebelusi. In acest sens, FDA (Food and Drug Administration) din America a realizat o clasificare a medicamentelor, tinand cont de potentialul lor de a cauza anomalii congenitale in timpul sarcinii sau de a influenta starea de sanatate a fatului in 5 categorii de risc, acestea fiind preluate deseori si in practica romaneasca. Acestea sunt dupa cum urmeaza:

– categoria A ce include medicamente pentru care sunt disponibile studii controlate realizate pe gravide si care nu au demonstrat ca exista riscuri pentru fat in primul trimestru, iar posibilitatea aparitiei malformatiilor congenitale este foarte redusa

– categoria B ce include medicamente la care studiile efectuate pe animale nu au indicat riscuri fetale, dar nu exista inca studii controlate pe gravide sau studiile pe animale au demonstrat un efect advers care nu a fost confirmat de studii controlate pe gravide aflate in primul trimestru

– categoria C ce include medicamente care au determinat malformatii la animale, dar nu sunt cunoscute studii controlate la gravide (studiile sunt in curs). Acestea pot fi nocive pentru fat si se administreaza numai cand beneficiile justifica riscul

– categoria D ce include medicamente care s-au dovedit a fi nocive pentru fat, dar pot fi utilizate cand beneficiul este superior riscului potential, in situatii ce pun in pericol viata gravidei sau in afectiuni grave pentru care nu este cunoscuta medicatie mai sigura

– categoria X ce include medicamente teratogene si nu trebuie administrate in sarcina sub nicio forma

Fiecare din urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente poate cauza defecte la un fat in dezvoltare (cele mai cunoscute/des utilizate):

– inhibitori ACE (enzima convertoare de angiotensina) folositi pentru tratarea hipertensiunii pot cauza restrictie de crestere intrauterina, probleme cu rinichii copilului si deces intrauterin

– antagonisti receptorilor angiotensinei II

– isotretinoina (medicament antiacneic) poate cauza palat despicat, defecte ale inimii, anormalitati ale urechii externe si subdezvoltarea maxilarului inferior, dar si defecte de tub neural

– doze mari de vitamina A

– tranchilizante cum sunt litiu sau fenotiazina, dar si medicamente pentru anxietate cum este diazepam pot cauza anormalitati congenitale cum sunt buza/palat despicat

– hormoni masculini (androgeni) si progestine pot transforma fetii feminini in feti mai masculini (clitorisul e mai mare decat normal si labiile externe pot fi contopite)

– unele antibiotice

– unele medicamente anticonvulsive/antiepileptice. Acestea sunt asociate cu anormalitati cardiovasculare, palat despicat si microcefalie (creierul este prea mic). Printre ele se numara: fenitoina, acidul valproic si trimetazidina; gravidele epileptice este posibil sa necesite modificarea medicatiei

– unele medicamente anticancerigene. Un exemplu este aminopterina, un medicament folosit pentru a trata tumorile canceroase; functioneaza prin blocarea acidului folic (important in producerea ADN si cresterea celulelor fatului-previne defectele de nastere, in special cele de tub neural-probleme cu dezvoltarea creierului/maduvei spinarii). Prin urmare medicamentul poate cauza anormalitati ale creierului cum sunt anencefalie (o parte/intregul creier lipseste), hidrocefalie (acumularea de lichid in creier), dar si anormalitati faciale (buza/palat despicat)

– unele medicamente care trateaza anumite afectiuni reumatice

– unele medicamente pentru tiroida

– thalidomida

– warfarina (un medicament anticoagulant) poate cauza defecte ale sistemului nervos central, inclusiv retard mental, precum si probleme cu nervii optici

– DES (hormonul sintetic dietilstilbestrol), o forma de estrogen, poate cauza anormalitati ale uterului, vaginului si cervixului la fete

– inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) folositi pentru tratarea depresiei sunt capabili sa treaca bariera placentara si sa afecteze copilul. Efectele sunt uneori subtile (irascibilitate, agitatie, tremor, ritm respirator crescut, congestie nazala sau diaree), dar de exemplu paroxetina poate cauza anomalii (administrata la inceputul sarcinii-primul trimestru, dar si cu o luna inainte de sarcina) cum sunt hipertensiune pulmonara persistenta a nou-nascutului (sunt afectate inima si plamanii), defecte ale septului (gauri in peretii inimii care pot compromite circulatia sanguina), dar si anencefalie, craniosinostoza, omfalocel si buza/palat despicat in cazul unor bebelusi. Defectele sunt observabile in cursul dezvoltarii timpurii a fatului.

Doamna doctor Anca Huniadi, Medic Specialist Obstetrica-Ginecologie in cadrul Spitalului Pelican Oradea ne ofera urmatoarele informatii:

Rolul toxic al medicamentelor in sarcina a fost adus in prim-plan incepand cu 1960 datorita efectelor malformative grave ale thalidomidei. De atunci foarte mult s-a scris despre medicatie in sarcina si planeaza in popor ideea nu tocmai corecta ca “nu-i bine de luat nimic” in sarcina.

Medicamentele pot avea asupra sarcinii 2 efecte: embriotoxic, determinand moartea embrionului sau teratogen, ducand la malformatii ale acestuia. Aceste actiuni ale medicamentelor se exercita in functie de perioada sarcinii in care actioneaza. In acest sens distingem 3 faze: 1. faza de rezistenta intre 0 si 11 zile de gestatie, adica dupa ovulatie; 2. faza de embriogeneza intre 11 si 57 de zile de sarcina si 3. faza fetala pana la sfarsitul sarcinii.

In prima faza se aplica “legea totul sau nimic” adica fie embrionul va fi distrus de agentul extern, fie va scapa fara urmari ale injuriului. A doua faza este cea mai sensibila la actiunea agentilor medicamentosi deoarece acum se produce embriogeneza si pot aparea malformatii ale sistemului nervos, cordului sau membrelor. Ultima faza este cea mai putin sensibila, acum medicamentele putand duce doar la retard de crestere intrauterina.

Pentru simplificarea utilizarii medicamentelor in sarcina acestea au fost impartite in 5 clase in functie de riscul utilizarii lor in sarcina: clasa A: sunt medicamente care se pot utiliza pe toata durata sarcinii asa cum s-a demonstrat in studii clinice si experimentale, clasa B: sunt medicamente al caror efect nociv n-a putut fi pus in evidenta prin studii clinice sau experimentale, clasa C si D: medicamente care ar fi bine de evitat in sarcina, care trebuie administrate doar daca beneficiile depasesc riscurile sau daca nu exista o alta alternativa terapeutica.

Pentru utilitatea de zi cu zi vom aminti cateva medicamente uzuale care se pot administra in sarcina. Astfel, dintre antibiotice sunt considerate sigure pe toata durata sarcinii penicilina naturala si sintetica (Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin), Eritromicina si Cefalosporinele. Cu precautie trebuie administrat Metronidazolul, existand riscul de nastere prematura si trebuie evitate Tetraciclinele si Biseptolul. In ciuda rezervelor pe care le are gravida la administrarea de antibiotic trebuie tinut cont de faptul ca infectia bacteriana in sarcina necesita obligatoriu tratament.

Dintre analgetice este considerat sigur pe toata durata sarcinii Paracetamolul, iar antiinflamatoarele nesteroidiene ar trebui utilizate cu precautie datorita riscului de inchidere prematura a ductului arterial si a riscului posibil de hemoragie cerebrala. Aspirina, in schimb, este recomandata gravidelor cu risc de preeclampsie. Dintre analgeticele majore, opioidele pot duce la dependenta materno-fetala si sunt indicate doar in dureri severe.

Dintre anticoagulante nu se administreaza warfarina fiind teratogena, dar se pot administra in siguranta heparinele cu greutate moleculara mica (Clexane).

Hipertensiunea indusa de sarcina este o situatie destul de frecventa si potential severa care necesita tratament constand in metal-dopa (Dopegyt) si/sau blocanti de Calciu (Nifedipina). In sarcina sunt de evitat inhibitorii de enzima de conversie, diureticele si trebuie administrate cu prudenta beta-blocantele.

Cu privire la tratamentul de substitutie hormonala, terapia cu extract de tiroida trebuie continuata in sarcina cu ajustarea, in sens crescator de regula a dozelor. De asemenea, dintre antitroidiene de sinteza se poate administra Propiltiouracilul. Pentru pacientele diabetice se poate administra Insulina cu monitorizarea profilului glicemic matern si sunt de evitat antidiabeticele orale.

Pacientele aflate pe tratament imunosupresor inainte de a ramane gravide pot continua utilizarea de prednisolon si ciclosporina, tratamentul afectiunilor subiacente fiind absolut necesar si reduce riscul matern si deci fetal.

Dintre medicatia psihiatrica sunt considerate sigure antidepresivele triciclice si marea majoritate a neurolepticelor, iar tratamentul trebuie de regula continuat in sarcina si lauzie datorita riscului major de decompensare a afectiunilor psihiatrice in sarcina. Litiul, in schimb, este considerat teratogen pe cord si ar trebui evitat.

Dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul epilepsiei se prefera Carbamazepina si Lamotrigina, cu evitarea sau administrarea in doza mica a valproatului de sodiu. Desi aceste medicamente au un risc teratogen de 1-3% este imperativ controlul crizelor convulsive si administrearea unor doze mari de acid folic.

In concluzie, exista un numar mare de afectiuni asociate sarcinii care necesita tratament in cursul sarcinii si alaptarii, tratament care, sub supravegherea medicului obstetrician, poate fi administrat in siguranta. De asemenea, gravidele trebuie informate ca exista numeroase medicamente care se pot administra, in special dupa primul trimestru de sarcina, si incurajate se ceara sfatul medicului de familie sau a obstetricianului pentru orice nelamuriri cu privire la administrarea de medicamente in sarcina.

De retinut

Un procent de 8% din toate gravidele trebuie sa urmeze o medicatie pentru a gestiona o problema de sanatate existenta/cronica. De exemplu, epilepsia, hipertensiunea, diabetul, afectiunile glandei tiroide si astmul necesita terapie medicamentoasa. De asemenea, si imbolnavirile de tip acut infectios cum este pneumonia sau cele de tip complicatie in sarcina cum este preeclampsia impun urmarea unei medicatii.  Poate fi periculos pentru o gravida sa opreasca de la sine medicatia, dupa cum urmeaza:

– daca o femeie astmatica stopeaza medicatia, exista un risc de incetinire a cresterii fatului

– daca o femeie epileptica stopeaza medicatia, poate prezenta un risc crescut de convulsii si complicatii ale sarcinii si ale copilului

– diabetul matern slab gestionat creste riscul de probleme de sanatate pentru fat

Este important sa oferiti medicului sau moasei care va urmareste o lista cu toate medicamentele pe care le-ati luat recent, inclusiv cele pe baza de reteta si cele fara reteta, suplimente nutritive si din plante si cu ce frecventa. Nu uitati ca si medicamentele fara reteta sau cele din plante pot fi daunatoare pentru bebelus. In cazul unui tratament de lunga durata, cereti o alternativa mai putin nociva pentru copil. Luati suplimente cu acid folic inainte de conceptie si in primul trimestru, dupa cum vi se recomanda, pentru a reduce riscul de anomalii. Este intotdeauna indicat sa discutati cu medical curant cu privire la orice aspect legat de medicatia pe timpul sarcinii; sub nicio forma nu apelati la automedicatie si nici nu opriti o medicatie pe care o urmati in mod constant fara aprobare medicala expresa. Si intotdeauna cititi cu atentie prospectul oricarui medicament pe care urmeaza sa il luati!

Multumim doamnei doctor Anca Huniadi pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.betterhealth.vic.gov.au; www.healthline.com; http://my.clevelandclinic.org; www.aboutkidshealth.ca; www.drugwatch.com