3 studii dezvaluie ce se intampla cu sistemul imunitar al bebelusului imediat dupa nastere

Sistemul imunitar al bebelusului ramane in continuare un mister incomplet descifrat si este analizat de catre oamenii de stiinta prin intermediul diverselor studii si analize. Ti le prezentam in continuare pe trei dintre acestea si concluziile la care au ajuns.

Sistemul imunitar este un ansamblu complex, cu functii aparte, care variaza semnificativ de la o persoana la alta. Intelegerea sa pe deplin poate ajuta atat la o distinctie mai clara intre stare de sanatate si de imbolnavire, precum si la dezvoltarea eficienta a vaccinurilor. Exista trei studii recente care au identificat noi tipare de urmarit, inclusiv in zilele de dupa nastere, cand sistemul imunitar se confrunta cu multiple amenintari din mediul exterior. Citeste la ce concluzii a ajuns fiecare:

1. Cercetatorii europeni au publicat in august 2018 o analiza ce a vizat sistemele imunitare ale unui numar de 100 bebelusi (jumatate nascuti prematur), in intervalul 1-12 saptamani dupa nastere. Datele epidemiologice sugereaza ca expunerea timpurie reprezinta un factor cheie in imbolnavirea mediata imunitar ulterior in viata. Copiii de varsta mica sunt in mod special susceptibili infectiilor. Desi existau analize asupra soarecilor sau cordoanelor ombilicale, acest studiu a reusit sa investigheze ce se petrece in corpul unui bebelus. De la cei 100 participanti s-a prelevat sange de pana la 4 ori pe zi in primele 3 luni de viata. Din 100 ml de sange s-a analizat dezvoltarea unei populatii de 58 celule imunitare si 267 proteine plasmatice, relevand schimbarile dramatice imprevizibile, prin urmarea unui tipar stereotipic. Copiii prematuri si cei nascuti la termen au fost diferiti la nastere, dar au convers intr-o traiectorie comuna, parand directionati de interactiuni microbiene si evolutia fiindu-le ingreunata de disbioza bacteriana intestinala timpurie.

2. Un studiu publicat in martie 2019 in revista Comunicatii ale Naturii, un consortiu global de cercetatori a inceput sa conceapa un cadru de referinta pentru dezvoltarea sistemului imunitar sanatos prin examinarea genelor, proteinelor si celulelor imunitare care sunt active in primele 7 zile de viata. Ofer Levy, fizician si director al programului Precizia Vaccinurilor din cadrul Spitalului de Copii Boston si profesor in cadrul Scolii de Medicina Harvard, a declarat ca “schimbari moleculare majore apar in timpul primei saptamani de viata. Un numar de peste 1000 gene si o gama larga de proteine se schimba, sute de metaboliti, este vorba despre niste adaptari destul de radicale”. In cadrul acestui studiu cercetatorii au comparat doua mostre de sange de la 30 nou-nascuti din Gambia (Africa), validand concluziile cu alti 30 nou-nascuti din Papua Noua Guinee. Echipa de cercetare a reusit sa analizeze date dintr-o cantitate mai mica de 1 ml de sange de la nou-nascuti, relevand schimbari dramatice alaturi de o traiectorie de dezvoltare stabila in prima saptamana de viata. Aceste aspecte sunt mai evidente in schimbarile din traseele de interferon si complementare, precum si in semnalizarea asociata neutrofilelor.

3. Printr-un alt studiu cercetatorii din cadrul Universitatii Stanford si Israael au analizat timp de 9 ani sistemul imunitar la maturitate, urmarind activitatea la 135 adulti de varste diferite. Cercetarea, publicata in Medicina Naturii, indica faptul ca fiecare sistem imunitar al adultului este diferit, schimbarile asociate varstei urmand o traiectorie comuna. Folosind tehnologii complexe, adultii au fost urmariti timp de 9 ani pentru a observa modificarile din sistemul imunitar in decursul timpului. Cu ajutorul instrumentelor de sisteme dinamice, s-au identificat dinamici celulare care conduc catre un punct atractor dimensional ridicat, respectiv o homeostaza inedita la adultii varstnici. Profilurile celulare imunitare ale grupului investigat au fost distribuite pe o traiectorie continua de-a lungul careia sistemele imunitare ale adultilor s-au schimbat dictand parametri imunologici de varsta care prezic suprvietuirea independent de varsta, sex si boala cardiovasculara.

Shai Shen-Orr, co-autor si director al unui laborator de imunologie din Israel, subliniaza ca este ca si cum toata lumea merge in aceeasi directie, dar cu viteze diferite. Informatiile rezultate sunt menite sa dezvolte o masura clinica a sanatatii imunitare care poate transmite pacientilor daca sistemul lor imunitar functioneaza corespunzator; de asemenea, datele pot ajuta in identificarea persoanelor care nu beneficiaza de vaccinurile antigripale.

Opinii ale oamenilor de stiinta

Petter Brodin, imunolog pediatru si profesor asociat in cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, subliniaza ca „primele doua studii fac parte dintr-un efort constant de a intelege nu doar parti din sistemul imunitar, ci modul in care sunt corelate. Sistemul imunitar este extrem de complex, exista o multime de componente aflate in miscare. Daca ne concentram, de exemplu, doar pe un tip de celule sau de proteine, nu vom fi capabili sa vedem modul in care sistemul ca intreg este conectat sau cum se regleaza si functiile dintr-un anumit pacient la un anumit moment”. Cu privire la momentul venirii pe lume a copilului, specialistul sustine ca „ceva se intampla atunci cand copilul se naste si se confrunta pentru prima data cu mediul exterior. Exista o multime de schimbari drastice. Credem ca bacteriile care colonizeaza tractul digestiv, pielea si plamanii reprezinta factorul declansator si motivul pentru care toti copiii raspund in mod similar – sunt toti colonizati. Sunt necesare cercetari suplimentare pentru a distinge intre variata normala individuala si a determina modul in care nou-nascutii cu anumite caracteristici se vor descurca ulterior in copilarie.”

Ofer Levy declara ca „oamenii de stiinta au reusit sa obtina cantitati de date imense de la fiecare copil dintr-un singur mililitru de sange, ceea ce nu ar fi fost posibil in urma cu cativa ani. Desi nou-nascutii au prezentat o variatie semnificativa in masurile generlor, activitatii imunitare si metabolice, echipa a fost surprinsa sa descopere semnaturi de baza, deoarece activitatile genetice si imunitare li s-au modificat in timpul primei saptamani dupa nastere. Studiul incepe se contureze un cadru pentru comportamentul imun care va fi util in intelegerea modului in care bebelusii prematuri sau bolnavi difera de norma.”

James Wynn, profesor asociat in cadrul Universitatii din Florida, care studiaza infectiile sanguine la nou-nascuti, consimte ca studiul al treilea ajuta la stabilirea unui cadru „astept sa vad date de la si mai multi bebelusi, in special prematuri. Cred ca aceasta activitate este esentiala pentru determinarea unui stadiu al bolii.”

Wayne Koff, presedinte si CEO pentru Proiectulul Vaccinurilor Umane subliniaza ca aceste investigatii de ansamblu ale sistemului sunt cruciale pentru dezvoltarea vaccinurilor de generatie urmatoare. „In ultimii 6-8 ani oamenii au realizat ca intelegerea complexitatii sistemului imunitar uman se afla la baza urmatoarei revolutii in sanatate publica. Reprezinta urmatoarea frontiera din medicina”.

Surse: www.scientificamerican.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.sciencedaily.com