De ce erau sugarii alăptați mai mult în Evul Mediu – ce arată un studiu

Într-o lume în care recomandările privind hrănirea bebelușilor se schimbă frecvent, o descoperire recentă din Finlanda medievală ne oferă o perspectivă valoroasă asupra unui aspect esențial pentru sănătatea copilului: sugarii alăptați aveau șanse mai mari de supraviețuire și o dezvoltare mai sănătoasă.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Museum Centre Vapriikki și Universitatea din Turku a analizat dietele timpurii ale copiilor din Pälkäne, Finlanda, între secolele al XIII-lea și al XIX-lea, folosind analiza izotopică a dinților. Rezultatele au arătat că, în Evul Mediu, copiii erau alăptați până la vârsta de peste doi ani, comparativ cu secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, când înțărcarea avea loc în jurul vârstei de un an.

De ce erau sugarii alăptați mai mult în Evul Mediu?

Această diferență în durată nu era întâmplătoare. În Evul Mediu, accesul limitat la alte surse de hrană sigură pentru sugari și lipsa formulelor de lapte au făcut din alăptare o practică vitală. Laptele matern era văzut nu doar ca hrană, ci și ca formă de protecție împotriva bolilor și un mod de întărire a legăturii dintre mamă și copil. În lipsa igienei moderne și a îngrijirii medicale, mamele medievale știau instinctiv că sugarii alăptați aveau mai multe șanse la viață.

În schimb, în secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, alăptarea a început să fie înlocuită treptat cu laptele de vacă, administrat cu ajutorul unor „corne de lapte” – dispozitive greu de curățat, care adesea provocau infecții. Mortalitatea infantilă a rămas ridicată până la sfârșitul anilor 1800, în mare parte din cauza acestor practici nesigure de hrănire.

Ce ne spun dovezile despre sănătatea sugarilor alăptați?

Cercetătorii au descoperit cazuri individuale revelatoare, precum cel al unui copil care a murit la vârsta de aproximativ 2,5 ani la începutul secolului al XIX-lea. Analiza dinților săi a arătat o deteriorare semnificativă a sănătății înainte de deces. Este foarte posibil ca alăptarea să fi fost reluată în ultimul stadiu al bolii, deoarece laptele matern era perceput ca având proprietăți terapeutice.

Aceste exemple confirmă ceea ce știința modernă ne arată deja: laptele matern este un aliment viu, adaptat în timp real nevoilor copilului, bogat în anticorpi, enzime, hormoni și nutrienți esențiali pentru dezvoltare.

De ce contează și azi să fie sugarii alăptați cât mai mult timp?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni și continuarea acesteia până la cel puțin doi ani. Studiile arată că sugarii alăptați au un risc mai mic de infecții respiratorii, gastrointestinale, alergii, diabet de tip 1 și obezitate infantilă. De asemenea, beneficiile nu sunt doar pentru copil – alăptarea reduce riscul mamei de cancer de sân, ovarian și diabet de tip 2.

În ciuda acestor dovezi, rata alăptării exclusive scade rapid în primele luni după naștere, inclusiv în țări dezvoltate precum Finlanda. Lipsa sprijinului social, întoarcerea rapidă la serviciu, marketingul agresiv al formulelor de lapte și presiunile culturale sunt factori majori care influențează această decizie.

Ce putem învăța de la mamele din trecut?

Povestea sugarilor alăptați în Finlanda medievală nu este doar o curiozitate istorică, ci și o lecție de actualitate. Alăptarea prelungită nu înseamnă doar hrană, ci și conexiune, imunitate, dezvoltare cognitivă și emoțională. Deși contextul s-a schimbat, corpul uman nu s-a schimbat atât de mult. Laptele matern este la fel de valoros azi cum era și în urmă cu 800 de ani.

Este important să le oferim mamelor informații corecte, sprijin real și condiții care să le permită să alăpteze atât cât își doresc. Nu e vorba despre idealuri, ci despre opțiuni reale. Și despre copii care cresc mai sănătoși, mai protejați și mai conectați cu mamele lor.

Surse:

• https://www.helsinkitimes.fi/themes/themes/science-and-technology/26441-infants-breastfed-longer-in-medieval-finland-study-finds.html
• https://www.businesswire.com/news/home/20250401865015/en/Museum-Centre-Vapriikki-A-Finnish-study-reveals-Longer-breastfeeding-in-the-Middle-Ages-Weaning-began-at-age-one-in-the-1800s
• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352409X25001464