Despre macrosomie – când un bebeluș mare la naștere nu este doar un motiv de mândrie

Despre macrosomie se vorbește puțin și, de cele mai multe ori, superficial, deși este un subiect important pentru sănătatea mamei și a copilului. În cultura noastră, un bebeluș mare la naștere este adesea considerat un semn clar de sănătate. „Este mare, este puternic, sigur va fi bine.” Totuși, medicina modernă ne arată că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Greutatea mare la naștere poate fi, în anumite situații, un semnal de alarmă, mai ales în legătură cu riscul de diabet și alte probleme metabolice mai târziu în viață.

Un articol recent publicat de The Independent atrage atenția asupra faptului că bebelușii cu greutate mare la naștere au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 la maturitate. Această concluzie este susținută și de datele altor organizații medicale internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

Ce înseamnă, concret, macrosomia

Din punct de vedere medical, macrosomia fetală este diagnosticată atunci când un copil se naște cu o greutate mai mare de 4.000–4.500 de grame, indiferent de vârsta gestațională. Nu este vorba doar despre un copil „mai plinuț”, ci despre o dezvoltare care depășește limitele considerate normale.

Statistic, între 5 și 10% dintre nou-născuți se încadrează în această categorie. Important de știut este că nu toți acești copii vor avea probleme de sănătate, însă riscurile asociate sunt semnificativ mai mari comparativ cu bebelușii cu greutate normală.

Despre macrosomie și legătura cu diabetul

Cercetările arată o asociere clară între greutatea mare la naștere și riscul de diabet de tip 2 mai târziu în viață. Explicația principală ține de mediul metabolic din timpul sarcinii, în special de nivelul glicemiei mamei.

Un rol central îl are diabetul gestațional. Atunci când nivelul zahărului din sângele mamei este crescut, glucoza traversează placenta și ajunge la făt. Ca răspuns, pancreasul copilului produce mai multă insulină. Insulina este un hormon de creștere, iar acest exces duce la acumularea de grăsime și la o dezvoltare accelerată.

Astfel, copilul se naște mare, dar cu un metabolism deja „antrenat” într-un mediu cu exces de zahăr. Studiile arată că acești copii au un risc crescut de:

• rezistență la insulină
• obezitate în copilărie și adolescență
• diabet de tip 2 la vârsta adultă

Această programare metabolică explică de ce despre macrosomie nu ar trebui vorbit doar ca despre o caracteristică fizică, ci ca despre un posibil indicator al sănătății viitoare.

Alți factori care favorizează macrosomia

Deși diabetul gestațional este unul dintre cei mai importanți factori, nu este singurul. Macrosomia poate apărea și în alte contexte, printre care:

• supraponderalitatea sau obezitatea mamei înainte de sarcină
• creșterea excesivă în greutate pe parcursul sarcinii
• sarcinile care depășesc termenul de 40–41 de săptămâni
• antecedente familiale de diabet
• nașteri anterioare cu copii macrosomi
• vârsta maternă peste 35 de ani

Este important de menționat că macrosomia poate apărea chiar și la mame fără diabet, însă combinația dintre dezechilibrele metabolice și greutatea mare a copilului crește semnificativ riscurile.

Despre macrosomie și riscurile la naștere

Pe lângă efectele pe termen lung, există și riscuri imediate asociate cu macrosomia, atât pentru copil, cât și pentru mamă.

Pentru copil, riscurile includ:

• traumatisme la naștere, cum ar fi blocarea umerilor
• hipoglicemie neonatală, adică scăderea bruscă a glicemiei după naștere
• dificultăți respiratorii
• necesitatea internării în terapie intensivă neonatală

Pentru mamă, nașterea unui copil foarte mare poate însemna:

• travaliu dificil și prelungit
• risc crescut de cezariană
• rupturi perineale severe
• hemoragii postpartum

Aceste riscuri nu apar în toate cazurile, dar sunt suficient de frecvente încât să justifice monitorizarea atentă a sarcinii.

Ce poți face pentru a reduce riscurile

Vestea bună este că multe dintre aceste riscuri pot fi prevenite sau reduse semnificativ.

Testarea pentru diabet gestațional, de obicei între săptămânile 24 și 28 de sarcină, este esențială. Dacă problema este depistată la timp, glicemia poate fi controlată prin alimentație, mișcare și, în unele cazuri, tratament recomandat de medic.

Alimentația echilibrată joacă un rol major. Nu este nevoie să mănânci mai mult, ci mai bine. Legume, proteine de calitate, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși ajută la menținerea unui nivel stabil al zahărului din sânge.

Mișcarea ușoară, adaptată sarcinii, precum plimbările zilnice sau înotul, contribuie la un metabolism sănătos atât pentru tine, cât și pentru copil.

Un bebeluș mare nu este automat un bebeluș nesănătos, însă despre macrosomie trebuie vorbit deschis și informat. Înțelegerea cauzelor și a riscurilor te ajută să iei decizii mai bune pe parcursul sarcinii și să oferi copilului tău un start mai sănătos în viață.

Surse:

• https://www.the-independent.com/life-style/health-and-families/big-baby-diabetes-cassian-risk-factors-macrosomia-b2845871.html
• https://www.who.int/publications/i/item/WHO-NMH-MND-13.2