„Am avut diaree, am vărsat în duș și am născut în fața partenerului meu” – despre o naștere acasă, cu sinceritate

O naștere acasă nu e pentru oricine. Dar pentru Lesley Hutton, o tânără mamă de 27 de ani, a fost alegerea făcută cu toată convingerea. Ce a urmat? Un carusel de momente haotice, jenante, dar și incredibil de umane, toate trăite intens în propriul living.

Visul ei: o naștere acasă, fără spitale și fără clișee

Lesley era însărcinată în 41 de săptămâni și știa că, dacă nu naște curând, urma ca travaliul să fie indus medical în spital. Însă era hotărâtă să evite asta. „Ne pierdem în toată mizeria nașterii. Eu am vrut să fie altfel”, spune ea.

În ziua cu pricina, partenerul ei, Craig, era la sală. Lesley a încercat toate trucurile cunoscute în popor pentru a porni travaliul: pizza picantă, grădinărit și chiar a luat în calcul un strop de ulei de ricin. Nimic. Până când i s-a făcut poftă de piure cu roșii din conservă – o combinație pe care n-a mai repetat-o vreodată. După ce a mâncat, a simțit o durere bruscă în abdomenși a fugit la baie.

„Am avut diaree, apoi am vărsatîn duș. Nu știam ce se întâmplă. L-am sunat pe Craig, dar nu a răspuns. Așa că am sunat direct la sală, iar ei au anunțat prin stație că trebuie să vină acasă de urgență.”

Totul se întâmplă rapid când naști acasă

Odată ajuns acasă, Craig a chemat-o pe mama lui Lesley și echipa de moașe. „Mama mea a fost incredibilă. A pus casa în ordine și a servit ceai”, își amintește Lesley. Două moașe au sosit – una cu experiență, cealaltă la primul ei caz de naștere acasă. „Amândouă au fost extraordinare.”

Deși travaliul era încă la început, Lesley nu mai avea răbdare. A început să se plimbe prin casă, încercând să grăbească procesul. I s-a sugerat să facă o baie caldă, fiind fostă înotătoare. „Cum am atins apa cu fundul, am simțit că nu e pentru mine. M-am ridicat imediat.”

S-a îmbrăcat cu un kaftan negru și a continuat să se plimbe. Apoi a venit momentul cel mai stânjenitor: „Nimeni nu mi-a spus că poți avea scaun când naști! Sunt asistentă medicală, trebuia să știu.” Deși încerca să se abțină, moașele au observat și au încurajat-o să nu se simtă rușinată. „Mi-au pus șervețele, au șters totul discret. M-am simțit expusă. L-am întrebat pe Craig dacă a văzut. Mi-a zis că nu, dar știam că nu sunea adevărul.”

A ținut copilul înăuntru 30 de minute pentru o dată „cu soartă bună”

Pe final, Lesley a aruncat un ochi la ceas. Era 23:50, pe 21 februarie. „Am decis că nu nasc într-o zi impară. Am ținut copilul încă o jumătate de oră.” Fetița s-a născut la 00:20, pe 22 februarie. Acasă. Craig i-a tăiat cordonul ombilical, iar toată lumea a coborât în living.

Foto: HuffPost UK (PrintScreen)

Când cineva a întrebat dacă vrea să facă un duș, Lesley și-a amintit de voma din baie – dar câinii deja o curățaseră. În loc de liniște post-partum, familia a servit un mic „banchet”: pâine prăjită, orez cu ou și un pahar de vin, la ora 3 dimineața. Lesley nici nu și-a dat seama că suferise o ruptură rectală. „Timp de două luni, de fiecare dată când am mers la toaletă era ca o a doua naștere.”

Naștere acasă, fără filtre: haos, control și eliberare

Chiar și cu toate momentele jenante, durerea și haosul, Lesley spune că nu ar fi schimbat nimic. Nașterea acasă a fost exact ce și-a dorit: intimă, personală, fără spitale, perfuzii sau control extern.

Mesajul ei pentru viitoarele mame? „E OK să spui ce vrei. Să spui că e prea mult. Ascultă-ți instinctul. Pune întrebări. Simte-te puternică, dar nu te învinovăți dacă lucrurile nu merg conform planului.”

Lesley Hutton a demonstrat că o naștere acasă poate fi o experiență profundă, uneori haotică, dar autentică până la capăt.

Tradus și adaptat după ‘I Had Diarrhoea, Threw Up In The Shower, And Pooed In Front Of My Partner’