Depresia prenatala nu duce la probleme comportamentale ale copilului

Depresia prenatala este o problema care pune in dificultate multe viitoare mame deoarece se pot ingrijora ca poate afecta buna dezvoltare a copilului. In realitate, nu dauneaza in vreun fel, conform unui studiu recent.

Studiu despre depresia prenatala

Depresia in timpul sarcinii nu cauzeaza probleme emotionale sau comportamentale in cazul copiilor; aceasta este concluzia la care au ajuns expertii recent in urma unui studiu publicat in 20 septembrie 2018 in revista Lancet. Din punct de vedere statistic, una din cinci viitoare mame devine deprimata, iar multe se tem ca acest aspect va influenta dezvoltarea embrionului si a fatului, conducand la probleme in copilarie, care pot persista pana la maturitate.

Conform oamenilor de stiinta, insa, aceste temeri si vina care le insoteste par nefondate. Un studiu de amploare nu a descoperit niciun fel de legatura intre depresia prenatala si anxietate, tristete, comportamente nepotrivite sau dificultate in gestionarea emotiilor copiilor. Dimpotriva, probleme de genul acesta reies din gene si circumstantele in care copilul se gaseste, conform studiului.

Echipa de cercetare a analizat un numar de 22 195 mame norvegiene cu 35 299 copii, dintre care multe mame erau inrudite in diverse moduri (gemeni identici, gemeni non-identici, surori vitrege) la fel ca si copiii (gemeni, frati, frati vitregi, veri). Au folosit aceasta informatie pentru a identifica cat de importanta este transmiterea genetica in explicarea asocierilor, descoperind ca asocierea dintre depresia prenatala si problemele comportamentale ale copilului ar putea fi complet explicate prin transmitere genetica. Asocierea cu probleme emotionale ale copilului a fost explicata prin combinarea transmiterii geneticii si expunerea la simptome depresive materne in copilarie. In mod interesant, acest aspect sugereaza ca simptomele prenatale depresive la mame nu joaca un rol major in dezvoltarea problemelor emotionale si comportamentale la copii.

Concluziile pun de asemenea in discutie efectul neurodezvoltarii din uter la modul general, sugerand ca bebelusul in dezvoltare poate fi mai putin afectat de factori non-fizici precum starea mentala a mamei decat s-a crezut in trecut. Acest aspect este practic in opozitie cu factori fizici precum fumatul si consumul de alcool, cunoscute a dispune de un oarecare impact asupra greutatii la nastere. Cercetatorii au fost reticenti sa extraga prea multe concluzii cu privire la implicatiile vaste ale cercetarii.

Opinii ale specialistilor despre studiu

Tom McAdams, autorul studiului din partea King’s College Londra, a declarat ca “aceasta trebuie sa fie o stire binevenita deoarece sugereaza faptul ca depresia prenatala are sanse reduse sa dispuna de un efect negativ pe termen lung asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale a copilului”. Doctorul sugereaza ca studiul a ridicat unele intrebari cu privire la timpul petrecut de bebelus in uter “Oamenii privesc sarcinile drept niste perioade incredibil de sensibile si nu cred ca stim daca asa este in realitate. Teoria mea personala este ca aceste experiente trebuie sa fie extreme pentru a avea un efect direct, masiv si semnificativ asupra copilului aflat in dezvoltare”.

Autorul principal al studiului, doctor Laurie Hannigan din cadrul Universitatii Glasgow, a adaugat “suntem capabili sa identificam mecanismele de risc ale medicului cand le luam in considerare pe cele genetice. Procedand astfel in acest studiu, descoperim ca legatura dintre depresia materna prenatala si dezvoltarea emoionala si comportamentala a copilului este in principiu genetica ca natura. Acest lucru inseamna ca, de exemplu, spre deosebire de legaturile dintre fumatul si consumul de alcool prenatal si greutatea copilului la nastere, depresia in sarcina pare sa nu aiba efecte directe asupra fatului in dezvoltare care sa se manifeste ca probleme emotionale si comportamentale mai tarziu. De asemenea, este esential de subliniat faptul ca aceste rezultate nu minimizeaza importanta femeilor care experimenteaza depresie in sarcina de a primi ingrijirea si sprijinul corespunzatoare.”

Fondatoarea unui grup online pentru mame, Justine Roberts, intampina cu bratele deschise initiativa “conversatiile de pe grup arata ca femeile afectate de depresie prenatala se pot ingrijora mult cu privire la binele bebelusului. In acest sens, este o afectiune extrem de cruda. Bineinteles, este importanta si sanatatea mentala a mamei, dar este un lucru bun faptul ca profesionistii medicali vor putea sa reasigure femeile cu privire la acest aspect”.

Efecte ale stresului in sarcina asupra copilului

Prin comparatie cu rezultatele studiului de mai sus, alte studii anterioare demonstreaza ca in sarcina expunerea la stres este asociata cu un risc mai mare de nastere prematura si greutate mai mica la nastere (mai exact, riscul constatat a fost de patru ori mai ridicat comparativ cu mamele care nu au suferit depresie in sarcina). De asemenea, copiii mamelor care au fost stresate in timpul sarcinii demonstreaza o susceptibilitate crescuta la astm si alergii in copilarie, precum si rate ridicate de spitalizare pentru boli infectioase, precum boli respiratorii si gastroenterita. Exista si consecinte ale stresului din sarcina asupra dezvoltarii ulterioare mentale a sanatatii si a cognitiei. Astfel, copiii mamelor care au raportat multiple evenimente stresante in sarcina au sanse mai mari sa dezvolte probleme comportamentale in timpul copilariei. Studiile au relevat de asemenea abilitati cognitive reduse in randul copiilor ai caror mame au experimentat un dezastru natural in perioada sarcinii. Mamele care au fost stresate sau anxioase in sarcina sunt mai vulnerabile sa dezvolte depresie postnatala si stres in sarcina, putand aparea efecte pe termen lung pentru familia ca intreg (copiii nu vor putea primi feedback interpersonal normal si conectarea necesara pentru a se dezvolta intr-un mod sanatos emotional).

Surse: www.scotsman.com; www.kcl.ac.uk; www.thelancet.com; www.developmentalscience.com; http://theconversation.com