Endometrioza după naștere: cauze, simptome și soluții pentru mame

Endometrioza după naștere este o realitate pe care multe mame o trăiesc în tăcere, confundând adesea durerea profundă cu procesul normal de recuperare după aducerea pe lume a unui copil. În această etapă a vieții tale, când întreaga ta atenție este concentrată aproape în totalitate pe nevoile noului-născut, este extrem de ușor să îți pui propria sănătate pe plan secund. Totuși, corpul tău trece prin schimbări hormonale și fizice majore, iar modul în care acesta se reface merită toată atenția și grija ta. Poate că ai auzit mitul conform căruia sarcina este un „leac” pentru endometrioză, însă realitatea medicală este mult mai nuanțată și complexă.

Pentru multe femei, perioada postpartum poate marca fie o reapariție a simptomelor cunoscute, fie un debut neașteptat al acestei afecțiuni care afectează calitatea vieții. Este esențial să înțelegi că ceea ce simți este valid și că nu trebuie să accepți durerea cronică provocată de endometrioză ca pe o parte inevitabilă a maternității. Călătoria ta ca mamă este una de o frumusețe incredibilă, dar pentru a te putea bucura pe deplin de fiecare clipă alături de puiul tău, este necesar să fii bine cu tine însăți, să ai energie și să trăiești fără povara unei dureri care îți umbrește fericirea de a fi părinte.

Ce este endometrioza și cum poate apărea după naștere

Endometrioza este o afecțiune adesea dureroasă în care țesutul similar cu mucoasa interioară a uterului crește în afara acestuia. Aceasta afectează frecvent ovarele, trompele uterine și țesutul care căptușește pelvisul. Rareori, excrescențele de endometrioză pot fi găsite dincolo de zona în care sunt situate organele pelvine.

Țesutul endometriozic acționează la fel cum ar face-o mucoasa din interiorul uterului — se îngroașă, se descompune și sângerează la fiecare ciclu menstrual. Dar acesta crește în zone unde nu îi este locul și nu părăsește corpul. Când endometrioza implică ovarele, se pot forma chisturi numite endometrioame. Țesutul din jur poate deveni iritat și poate forma țesut cicatricial. De asemenea, se pot forma benzi de țesut fibros numite aderențe. Acestea pot face ca țesuturile și organele pelvine să se lipească între ele.

Endometrioza poate provoca durere, în special în timpul perioadelor menstruale. De asemenea, pot apărea probleme de fertilitate. Dar tratamentele te pot ajuta să preiei controlul asupra afecțiunii și a complicațiilor sale.

Simptome

Principalul simptom al endometriozei este durerea pelvină. Este adesea legată de perioadele menstruale. Deși multe persoane au crampe în timpul menstruației, femeile care suferă de endometrioză descriu adesea o durere menstruală care este mult mai gravă decât de obicei. Durerea poate, de asemenea, să devină mai gravă în timp.

Simptomele comune ale endometriozei includ:

• Menstruații dureroase. Durerea pelvină și crampele pot începe înainte de perioada menstruală și pot dura câteva zile în timpul acesteia. De asemenea, poți avea dureri de spate și dureri de stomac. O altă denumire pentru menstruațiile dureroase este dismenoreea.
• Durere în timpul sexului. Durerea în timpul sau după sex este frecventă în cazul endometriozei.
• Durere la defecație sau la urinare. Este cel mai probabil să ai aceste simptome înainte sau în timpul menstruației.
• Sângerare excesivă. Uneori, poți avea menstruații abundente sau sângerări între menstruații.
• Infertilitatea. În cazul unor femei, endometrioza este găsită în timpul testelor pentru infertilitate.
• Alte simptome. Poți avea oboseală, diaree, constipație, balonare sau greață. Aceste simptome sunt mai frecvente înainte sau în timpul menstruației.

Totuși, unele persoane cu endometrioză nu au simptome. Adesea, ele află că au afecțiunea atunci când nu pot rămâne însărcinate sau după ce sunt supuse unei intervenții chirurgicale din alt motiv.

Poate să apară endometrioza după naștere?

Unele femei pot experimenta primele simptome vizibile de endometrioză după ce nasc. Altele pot constata că simptomele anterior ușoare sau neobservate devin mai pronunțate.

Există două posibilități:

• Endometrioza nediagnosticată anterior devine simptomatică postpartum.
• Noi leziuni endometriozice se pot dezvolta după naștere din cauza schimbărilor hormonale și a inflamației.

Chiar dacă sarcina ar putea întârzia sau masca simptomele, aceasta nu previne progresia endometriozei.

Cauze și factori de risc pentru endometrioza postpartum

În timp ce cauza exactă a endometriozei este încă cercetată, mai mulți factori pot contribui la dezvoltarea sau agravarea acesteia postpartum:

1. Schimbările hormonale. După naștere, nivelurile de estrogen scad, apoi cresc treptat din nou. Estrogenul promovează creșterea țesutului endometrial, iar fluctuațiile pot declanșa crize.

2. Predispoziția genetică. Dacă mama sau sora ta are endometrioză, riscul în cazul tău este mai mare.

3. Inflamația. Nașterea și chirurgia uterină (inclusiv operațiile de cezariană) pot cauza inflamație internă, care poate susține excrescențele endometriozice.

4. Diagnosticul întârziat. În multe cazuri, femeile trăiesc cu simptome ușoare timp de ani de zile. Sarcina le poate masca temporar, iar simptomele pot părea mai severe odată ce ciclurile hormonale se reiau.

Cum este diagnosticată endometrioza după naștere?

Poate fi dificil de diagnosticat endometrioza după naștere, deoarece multe simptome se suprapun cu alte stări postpartum, cum este vindecarea uterină, infecțiile sau disfuncția planșeului pelvin. Totuși, ginecologul poate folosi mai multe instrumente:

• Istoricul medical și revizuirea simptomelor
• Examenul pelvin
• Imagistica, cum este ecografia sau RMN-ul (nu întotdeauna concludente)
• Laparoscopia

Diferența dintre endometrioza clasică și cea apărută postpartum

Endometrioza clasică se referă la afecțiune așa cum apare ea în mod obișnuit în afara contextului sarcinii, în timp ce simptomele de endometrioză după naștere se referă la modul în care afecțiunea existentă sau un caz nou al afecțiunii s-ar putea prezenta în perioada postpartum.

În esență, endometrioza clasică descrie natura continuă, ciclică a bolii, în timp ce endometrioza după naștere descrie revenirea sau debutul simptomelor afecțiunii în contextul specific al mediului hormonal postpartum. Sarcina nu este un leac, iar gestionarea continuă este importantă. Poate fi dificil să deosebești durerea provocată de endometrioză de durerea firească de recuperare postpartum, așa că este important să discuți despre orice îngrijorare cu medicul.

Factori declanșatori după sarcină și naștere

Factorii declanșatori pentru endometrioza după naștere implică adesea schimbări hormonale semnificative, țesut cicatricial de la operația de cezariană (endometrioza incizională), schimbări ale sistemului imunitar sau pur și simplu revenirea menstruației care scoate la iveală o endometrioză preexistentă, anterior silențioasă. Factori precum stresul și dieta pot exacerba simptomele odată ce menstruația reîncepe. Fluctuațiile hormonale de după naștere, în special scăderile de estrogen, și trauma chirurgicală (cezariana) pot încuraja creșterea țesutului endometrial sau implantarea acestuia în afara uterului, ducând la reapariția sau la apariția unor simptome noi.

Simptomele endometriozei după naștere

Este ușor să ignori anumite tipuri de durere, considerându-le parte din recuperarea normală de după naștere. Însă simptomele persistente sau care se agravează ar putea indica endometrioza. Acestea includ:

• Durere pelvină care continuă la luni de zile după naștere.
• Revenirea menstruațiilor dureroase (chiar mai abundente decât înainte).
• Durere în timpul defecației sau al urinării.
• Durere în timpul sau după actul sexual.
• Durere cronică de spate sau abdominală.
• Oboseală care nu este explicată doar prin lipsa somnului.

Dacă observi aceste simptome după ce menstruația revine sau în timp ce alăptezi, este important să consulți medicul ginecolog.

Semne timpurii pe care mamele le pot observa

Semnele timpurii care pot să indice endometrioza după naștere includ durerea pelvină persistentă sau care se agravează, menstruații foarte dureroase (mai rele decât înainte), durere în timpul defecației sau al urinării, durere în timpul actului sexual sau după sex, oboseală cronică și chiar un nodul sensibil, decolorat, pe o cicatrice de cezariană, mai ales dacă aceste simptome revin sau se intensifică pe măsură ce menstruațiile normale reîncep. Aceste simptome semnalează o posibilă creștere a țesutului endometrial în afara uterului, uneori declanșată sau scoasă la iveală de schimbările hormonale și de inflamația din timpul sarcinii.

Când este momentul să consulți un medic

Este important să contactezi medicul ginecolog dacă experimentezi aceste simptome pe măsură ce menstruația revine, chiar și în timp ce alăptezi, deoarece recuperarea postpartum implică dureri normale, însă aceste dureri specifice pot semnala endometrioza după naștere.

Impactul endometriozei asupra vieții de mamă

Endometrioza afectează mamele prin creșterea riscurilor pentru anumite complicații ale sarcinii (nașterea prematură, operațiile de cezariană, problemele de placentă) și poate agrava simptomele postpartum (durere persistentă, oboseală), având un impact negativ asupra fertilității, dar afectând și viața de zi cu zi și sănătatea mintală (anxietate, depresie) din cauza durerii cronice, a inflamației și a schimbărilor hormonale, deși multe femei cu endometrioză au în continuare sarcini și copii sănătoși cu o îngrijire adecvată.

Durerea și efectele asupra recuperării postpartum

Endometrioza afectează recuperarea postpartum prin creșterea riscului de depresie postpartum și prin cauzarea potențială a unei reapariții sau agravări a durerii fizice și a simptomelor, odată ce nivelurile hormonale revin la normal.

În timpul sarcinii, nivelurile ridicate de progesteron suprimă adesea simptomele endometriozei, oferind o ușurare temporară. Totuși, acesta nu este un leac, iar simptomele revin frecvent sau chiar se intensifică după naștere, pe măsură ce nivelurile hormonale scad și ciclurile menstruale se reiau.

Implicații asupra fertilității viitoare

Endometrioza este o afecțiune cronică ce afectează 10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă. Afecțiunea, care este caracterizată prin creșterea țesutului endometrial în afara uterului, cauzează disconfort și ar putea afecta sarcina în diferite grade.

În primul rând, endometrioza poate face dificilă concepția dacă încerci să rămâi însărcinată. Dar, dacă rămâi însărcinată, aceasta ar putea face sarcina și nașterea dificile. În oricare dintre cazuri, trebuie să soliciți ajutorul unui medic ginecolog, astfel încât să îți poți planifica următorii pași în consecință.

În plus, înțelegerea a ceea ce înfrunți te va ajuta să comunici mai bine preocupările tale medicului.

Endometrioza poate avea un impact asupra sarcinilor viitoare, atât în ceea ce privește fertilitatea, cât și riscul de complicații. Femeile cu un istoric de endometrioză pot întâmpina dificultăți în a concepe din nou, în special dacă afecțiunea reapare sau se agravează.

De asemenea, riscurile asociate cu complicațiile sarcinii, cum ar fi travaliul prematur sau problemele placentare, pot persista în sarcinile ulterioare. Este important pentru femeile cu endometrioză să colaboreze cu medicul pentru a dezvolta un plan cuprinzător de gestionare a afecțiunii și pentru a-și optimiza șansele unei sarcini sănătoase pe viitor.

Diagnostic și metode de investigare

Pentru a afla dacă suferi de endometrioză, medicul va începe, cel mai probabil, prin a-ți face un examen fizic. Vei fi rugată să descrii simptomele pe care le ai, inclusiv locul și momentul în care simți durere. Și, de asemenea, vor fi recomandate anumite investigații medicale care pot confirma sau infirma diagnosticul.

Analize și proceduri recomandate

Investigațiile medicale pentru a verifica dacă este sau nu endometrioză includ:

Examenul pelvin. Medicul palpează zonele din pelvis cu unul sau două degete înmănușate pentru a verifica orice schimbări neobișnuite. Aceste schimbări pot include chisturi pe organele reproductive, puncte dureroase, creșteri neregulate numite noduli și cicatrici în spatele uterului. Adesea, zonele mici de endometrioză nu pot fi simțite decât dacă s-a format un chist.

Ecografia. Aceasta folosește unde sonore pentru a crea imagini ale interiorului corpului. Pentru a capta imaginile, un dispozitiv numit transductor ar putea fi apăsat pe zona stomacului. Sau poate fi plasat în vagin, într-o versiune a ecografiei numită ecografie transvaginală. Ambele tipuri pot fi efectuate pentru a obține cea mai bună vedere a organelor reproductive. O ecografie standard nu va confirma dacă ai endometrioză. Dar poate găsi chisturi legate de această afecțiune, numite endometrioame.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Acest examen folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a crea imagini ale organelor și țesuturilor din interiorul corpului. Pentru unele persoane, un RMN ajută la planificarea chirurgicală. Acesta oferă chirurgului informații detaliate despre locația și dimensiunea excrescențelor de endometrioză.

Laparoscopia. În unele cazuri, femeile pot fi îndrumate către un chirurg pentru această procedură. Laparoscopia îi permite chirurgului să verifice interiorul abdomenului pentru semne de țesut endometriozic. Chirurgul face o tăietură minusculă lângă buric și inserează un instrument de vizualizare subțire numit laparoscop.

O laparoscopie poate oferi informații despre locația, amploarea și dimensiunea excrescențelor de endometrioză. Chirurgul poate preleva o mostră de țesut numită biopsie pentru teste suplimentare. Cu o planificare adecvată, un chirurg poate trata adesea endometrioza în timpul laparoscopiei, astfel încât să fie nevoie de o singură intervenție chirurgicală.

Importanța unui consult specializat

Există motive importante să cauți un experți în endometrioză:

Aceștia cunosc simptomele și pot stabili un diagnostic diferențial, explorând alte afecțiuni posibile care ar putea cauza simptomele.

Comunică cu alți specialiști și coordonează îngrijirea pacientei, eficientizând procesul de asistență medicală.

Pot ajuta la prevenirea progresiei bolii printr-un diagnostic mai rapid.

Dețin expertiza chirurgicală necesară pentru cazuri complexe, inclusiv pentru intervenția chirurgicală inițială, care este vitală pentru evaluarea stadiului bolii și îndepărtarea implanturilor endometriale sau a țesutului.

Oferă consiliere nu doar pentru durerea cronică pe care o experimentează femeile, ci și pentru problemele de fertilitate.

Asigură îngrijire și monitorizare regulată pentru a supraveghea starea pacientei și pentru a o ține la curent cu noile cunoștințe, progrese și tratamente pentru endometrioză.

Tratament și soluții pentru endometrioza după naștere

Tratamentul pentru endometrioza după naștere implică gestionarea durerii și a simptomelor prin analgezice eliberate fără rețetă (dar dacă alăptezi trebuie să întrebi medicul dacă le poți lua), terapii hormonale (cum ar fi anticoncepționalele) pentru a controla creșterea țesutului și, uneori, intervenții chirurgicale pentru cazurile severe. Acestea sunt completate de schimbări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice, kinetoterapia pentru planșeul pelvin și sprijinul pentru sănătatea mintală, necesar pentru durerea cronică și provocările postpartum. Un plan personalizat este esențial, combinând tratamentele medicale cu abordări complementare pentru o ameliorare pe termen lung.

Opțiuni medicamentoase și terapii hormonale

Femeilor care se confruntă cu endometrioza după naștere li se pot recomanda anumite tratamente medicamentoase sau terapii hormonale.

Analgezicele pot face parte din schema tratamentului, însă dacă mama alăptează trebuie să discute cu medicul înainte de a le lua. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS, precum ibuprofen sau naproxen), de exemplu, pot calma durerile ușoare și crampele.

Și terapia hormonală poate fi recomandată. Contraceptivele hormonale (pastile, injecții, dispozitive intrauterine) pot suprima hormonii, încetinesc creșterea țesutului și reduc durerea, deși simptomele revin adesea după oprirea tratamentului.

Intervenții chirurgicale și alternative moderne

Sunt și cazuri în care chirurgia este soluția cea mai bună. Laparoscopia poate îndepărta leziunile, iar în cazurile severe, poate fi luată în considerare histerectomia, deși aceasta este o decizie majoră.

Stil de viață și recomandări pentru ameliorarea simptomelor

De ajutor ar mai putea fi și următoarele lucruri legate de stilul de viață, precum și anumite recomandări pentru ameliorarea simptomelor:

Kinetoterapie pentru planșeul pelvin – ajută la relaxarea mușchilor planșeului pelvin, ameliorând durerea în timpul actului sexual și al urinării.

Schimbări dietetice – unele femei găsesc ameliorare prin diete vegane sau keto, însă dacă faci o astfel de schimbare, este bine să discuți cu un medic înainte.

Exerciții fizice – Yoga, Pilates și mișcarea regulată eliberează endorfine și îmbunătățesc starea de spirit.

Acupunctură și masaj – pot ajuta la gestionarea durerii cronice.

Practici minte-corp – meditația, psihoterapia și mindfulness-ul sprijină sănătatea mintală.

Sfaturi practice pentru mame

Viața cu această boală cronică are adesea un impact asupra fiecărui aspect al vieții de zi cu zi, inclusiv asupra modului în care femeile experimentează maternitatea.

Rolul de părinte atunci când suferi de endometrioză aduce un set unic de provocări. Durerea fizică, oboseala și stresul emoțional pot face ca până și cele mai simple lucruri să fie mai dificile. Totuși, mamele continuă să găsească modalități de a-și îngriji familiile și de a avea grijă de ele însele.

Iată câteva îndrumări practice și încurajări pentru oricine încearcă să echilibreze sănătatea cu viața de părinte.

Multe mame subliniază că, deși endometrioza schimbă experiența de părinte, aceasta favorizează, de asemenea, reziliența, creativitatea și empatia. Mai jos sunt strategii pe care alte mame le-au găsit eficiente:

Redefinește succesul în rolul de părinte

Succesul ca părinte nu depinde de randamentul fizic sau de activitatea constantă. Succesul poate însemna crearea unui mediu hrănitor, menținerea comunicării și oferirea unui model de autoîngrijire. Copiii beneficiază de pe urma faptului că învață că iubirea poate coexista cu limitările.

Stabilește o rețea de sprijin

Baza pe o rețea de rude, prieteni sau vecini pentru ajutor ocazional poate face o diferență semnificativă. Un sistem de sprijin puternic asigură faptul că mamele se pot odihni sau pot merge la programări medicale.

Fii propriul avocat pentru sănătate

Mamele cu endometrioză trebuie adesea să își comunice clar nevoile medicilor. Controalele regulate, urmărirea simptomelor și explorarea noilor tratamente sunt esențiale pentru menținerea controlului asupra afecțiunii.

Include mișcarea blândă în rutină

În timp ce exercițiile intense pot agrava durerea, activitatea fizică blândă, cum ar fi stretchingul, yoga sau mersul pe jos, poate îmbunătăți starea de spirit, circulația și bunăstarea generală. Consultă întotdeauna un medic înainte de a începe să faci mișcare, mai ales dacă până atunci nu ai fost o persoană activă.

Echilibrarea muncii, a sănătății și a responsabilităților familiale

Multe mame cu endometrioză jonglează cu joburile alături de îndatoririle familiale. Aranjamentele de lucru flexibile pot face acest echilibru mai ușor de realizat. Discutarea nevoilor tale cu angajatorii — cum ar fi programele hibride, opțiunile de lucru la distanță sau orele reduse în timpul perioadelor de recuperare — poate ajuta la gestionarea atât a productivității, cât și a sănătății.

Cum să gestionezi durerea zilnică

Ca să gestionezi durerea zilnică, este important să discuți cu medicul, care îți poate recomanda un anumit tratament sau poate face sugestii legate de lucrurile pe care le-ai putea face în cazul durerii care apare în fiecare zi.

Sprijin emoțional și comunități de suport

Nimeni nu ar trebui să se confrunte cu o boală cronică sau cu provocările de părinte în izolare. Sprijinul comunității poate face o diferență enormă în ceea ce privește reziliența și sănătatea mintală. Sunt organizații oferă acces la informații medicale și sprijin. Misiunea lor este de a împuternici persoanele prin educație, experiență împărtășită și forță colectivă. Comunitățile online permit, de asemenea, părinților să schimbe strategii, sprijin emoțional și sfaturi practice într-un spațiu sigur și plin de înțelegere. Știind că alții trec prin experiențe similare, sentimentele de izolare se pot atenua.

Endometrioza după naștere este, fără îndoială, una dintre cele mai mari provocări pe care le poți întâlni ca mamă. Este o perioadă în care vulnerabilitatea fizică se întâlnește cu responsabilitatea uriașă de a îngriji o viață nouă, iar durerea poate părea uneori un obstacol greu de trecut. Totuși, așa cum am aflat din rândurile de mai sus, este esențial să reții că nu ești singură și, cel mai important, că durerea ta este reală și merită atenție medicală.

Surse:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
• https://clintonwomenshealthcare.com/can-you-get-endometriosis-after-having-a-baby/
• https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/postpartum-care-and-associated-disorders/postpartum-endometritis
• https://roswellobgyn.org/endometriosis-and-pregnancy-what-you-need-to-know/
• https://www.volusonclub.net/empowered-womens-health/the-role-of-endometriosis-specialists-doctors-and-surgeons-in-treatment/
• https://adriaticawomenshealth.com/living-with-endometriosis-tips-for-managing-pain-and-symptoms/
• https://www.webmd.com/baby/what-is-postpartum-endometritis
• https://clintonwomenshealthcare.com/can-you-get-endometriosis-after-having-a-baby/