Gazul ilariant si tratarea traumei: cum te poate ajuta sa indepartezi amintirile care te-au marcat puternic

8 Aprilie 2020

de Irina Olteanu

Gazul ilariant dispune de numeroase utilizari, cu exceptia celor strict medicale. Un studiu stiintific a aratat ca acest gaz se poate dovedi extrem de util in tratarea traumei, ajutandu-te sa indepartezi amintirile care te-au marcat puternic. Afla mai multe in continuare despre gazul ilariant si tratarea traumei.

Studiu despre gazul ilariant si tratarea traumei

Abilitatea creierului de a forma amintiri ne permite sa invatam din experientele noastre si sa retinem cunostintele esentiale, insa exista situatii in care acest lucru functioneaza in dezavantajul nostru. Episoadele extrem de stresante, de exemplu, pot conduce la tulburare de stres post-traumatic daca amintirile formate in timpul unor astfel de incidente devin prea inradacinate, invadandu-ne constiinta cu ganduri tulburatoare. Se pare insa ca gazul ilariant poate intrerupe procesul de codare al acestor amintiri.

Pentru desfasurarea studiului au fost prezentate unui numar de 50 de adulti scene dintr-un film, care infatisau viol si crima. Acestia au vizionat doua scene grafice dintr-un film care a fost descris „atat de violent si crud incat majoritatea oamenilor il gasesc de nevizionat”. Studiul a fost supravegheat de un psiholog clinician si de un medic.

Jumatate dintre ei au petrecut 30 de minute inspirand un amestec egal de oxid de azot si oxigen. Desi numarul de flashbacks a fost in principiu egal intre cele doua grupuri in prima zi, frecventa a scazut semnificativ in grupul cu oxid de azot in a doua zi, cu mai mult de jumatate. Grupul care a respirat doar aer, cu toate acestea, a experimentat doar o usoara scadere in amintirile spontane in ziua a doua si a fost nevoie de mai multe zile inainte ca aceasta frecventa sa ajunga la nivelul grupului cu gaz ilariant.

Pe parcursul saptamanii viitoare numarul de amintiri involuntare ale filmului raportate de cealalta jumatate din grup au scazut radical. Printre ceilalti declinul a avut loc in mod gradual, conform publicatiei Medicina Psihologica unde a aparut studiul.

Dr. Ravi Das din cadrul Universitatii College din Londra a declarat ca “in ziua urmatoare vizionarii filmului, numarul de intruziuni experimentate de grupul care a primit oxid de azot a scazut cu mai mult de jumatate. Prin comparatie, declinul in intruziuni a fost mult mai lent in grupul care a primit aer, unde nu a existat o scadere semnificativa pana in cea de-a patra zi. Credem ca acest lucru se datoreaza faptului ca oxidul de azot perturba un proces care ajuta la formarea amintirilor permanente. Daca informatia este suficient de importanta pentru a fi amintita, de exemplu deoarece produce un raspuns emotional puternic, este atasata pentru depozitare. Creierul are nevoie de receptori N-meti-D-aspartat (NMDA) pentru a atasa informatia in timpul unei zile, ceea ce se intampla cand se umplu pentru depozitare pe termen lung cand dormim. Stim ca oxidul de azot blocheaza receptorii NMDA, asa ca poate influenta procesul de atasare. Acest lucru ar putea explica de ce grupul care a primit oxid de azot sa parut sa prezinte amintiri mai slabe ale filmului in ziua urmatoare vizionarii”.

Gazul ilariant si filosoful

In lucrarea din 1945 O istorie a filosofiei vestice, Bertrand Russell a scris ca “Filosoful din secolul 19 William James descrie un barbat care a beneficiat de experienta gazului ilariant; de fiecare data cand se afla sub influenta sa a detinut secretul universului, dar cand isi recupera starea de constienta, uita de el. In cele din urma, cu un efort imens, a scris secretul inainte ca viziunea sa dispara. Cand si-a revenit complet, s-a grabit sa vada ce a scris. Erau urmatoarele cuvinte: un miros de petrol predomina pretutindeni.”

Concluzii

Studiul a sugerat de asemeena ca persoanele care s-au simtit mai disociate dupa ce au vizionat scenele din film au avut tendinta sa experimenteze mai des amintiri stresante. Disocierea este masura de detasare pe care o simte o persoana de o situatie si de ea insasi si este evaluata printr-un chestionar. Semnele de disociere includ: experienta distorsionata a timpului, sentimentul ca lucrurile sunt ireale si de vis, sentimentul de deconectare de corp. Aceste sentimente pot fi induse si de inhalarea oxidului de azot.

Un sentiment de disociere in timpul si dupa un eveniment traumatic poate reprezenta un semn de avertizare pentru tulburarea de stres post-traumatic. Oxidul de azot este folosit in mod constant de paramedici si departamente pentru accidente si urgente.

Autorul principal Dr.Sunjeev Kamboj a spus ca “Multe persoane care ajung intr-o ambulanta vor trece printr-o forma de trauma psihologica, iar studiul nostru sugereaza ca oxidul de azot poate sa aiba un oarecare efect asupra modului in care creierul il proceseza. Cu toate acestea, indiferent ca ajuta la prevenirea simptomelor de tulburare de stres post-traumatic sau ca le face mai probabile, poate depinde de modul in care pacientii disociati se simt inainte sa il primeasca.” Prin urmare, autorii sugereaza ca gazul ilariant se poate dovedi eficient in prevenirea afectiunilor precum sindrom de stres post-traumatic daca este administrat imediat dupa un eveniment stresant.

“Trebuie subliniat faptul ca voluntarii nostri au primit oxid de azot incontinuu timp de o jumatate de ora, in vreme ce cantitatea pe care pacientii din spital o primesc va varia semnificativ. Unii pot sa primeasca doze mici in ambulanta, in vreme ce altii pot sa o respire timp de mai multe ore pe un pat de spital. Orice efecte, pozitive sau negative, au sanse mari sa varieze in functie de doza.” Specialistul este de parere ca pentru a demonstra ca gazul ilariant si tratarea traumei sunt legate, necesare cercetari suplimentare pentru a evalua efectele asupra memoriei a altor analgezice, precum ketamina. Gazul ilariant este folosit deseori ca drog recreational, dar Dr.Kamboj considera cantitatea necesara pentru a umple un balon (cea mai populara forma de utilizare in scop recreational) ar fi probabil prea mica pentru a dispune de un efect semnificativ asupra formarii memoriei.

Surse: www.bbc.com, www.iflscience.com,www.breakingnews.ie,www.ucl.ac.uk

Menu

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close