Microbiomul mamei – arhitectul nevăzut al creierului tău încă din burtă

Microbiomul mamei – adică totalitatea bacteriilor și microorganismelor care trăiesc în intestinul ei – are un rol mult mai profund decât ai crede: cercetările recente arată că el poate influența chiar modul în care ți s-a format creierul, încă dinainte de naștere.

Nu vorbim doar de imunitate sau digestie. Studiile de ultimă oră, inclusiv cel publicat pe ScienceAlert, susțin că bacteriile mamei tale – și substanțele pe care acestea le produc – pot influența modul în care se conectează regiunile-cheie ale creierului fetal. Cu alte cuvinte, creierul copilului începe să prindă contur sub influența microbilor materni, nu doar a genelor sau a mediului fizic.

Microbiomul mamei – ce spun cercetările despre influența asupra creierului fetal

Studiul citat de ScienceAlert pornește de la o observație neașteptată: șoarecii care se dezvoltă în uter fără contact cu microbi maternali (așa-numiții „germ-free”) prezintă diferențe structurale în creier, în special în conexiunile dintre talamus și cortex – două regiuni esențiale pentru procesarea senzorială și comunicare.

„În loc să ne ferim de microbii noștri, ar trebui să îi recunoaștem ca parteneri în dezvoltarea timpurie a vieții. Ei ajută la construirea creierului nostru chiar de la început.”
– ScienceAlert

Cercetătorii au observat că atunci când microbiomul mamei lipsește sau este afectat (prin antibiotice, dezechilibru alimentar sau alți factori), creierul fătului nu mai dezvoltă aceleași conexiuni neuronale. Iar asta poate avea implicații asupra comportamentului, cogniției și chiar riscului de tulburări neurologice mai târziu.

Cum acționează microbiomul mamei asupra creierului copilului

Știința începe să contureze câteva mecanisme clare prin care microbiomul mamei influențează dezvoltarea creierului fetal:

1. Prin metaboliți microbieni activi, cum sunt acizii grași cu lanț scurt (SCFA), serotonina, GABA – toți produși de bacteriile bune din intestinul mamei. Acești compuși pot traversa placenta și ajunge la făt, unde stimulează gene implicate în neurodezvoltare.
2. Prin reglarea imunității: bacteriile intestinale influențează răspunsurile imune ale mamei și tipul de semnale care ajung la făt. Sistemul imunitar și creierul sunt în strânsă legătură în perioada prenatală.
3. Prin epigenetică: unele molecule produse de microbi pot „aprinde” sau „stinge” gene importante în creierul fetal, fără a modifica ADN-ul. Asta poate influența durata de viață a neuronilor sau capacitatea lor de a crea sinapse.

Aceste mecanisme au fost confirmate prin studii pe animale și susținute de observații la oameni. De exemplu, un articol din Nature a arătat că absența microbiomului matern reduce dezvoltarea axonilor thalamo-corticali, iar suplimentarea cu metaboliți poate reface parțial acest proces.

Microbiomul mamei și sănătatea pe termen lung a copilului

Nu e doar o chestiune de biologie sofisticată. Sunt efecte reale care pot dura o viață. Studiile arată că fetele și băieții născuți din mame cu un microbiom divers și echilibrat tind să aibă:

• comportamente mai bine reglate la vârste mici,
• dezvoltare cognitivă armonioasă,
• risc mai scăzut pentru tulburări precum anxietatea sau hiperactivitatea.

Pe de altă parte, când microbiomul mamei e afectat – de exemplu, prin consum excesiv de alimente ultraprocesate, lipsa fibrelor sau tratamente cu antibiotice – există un risc crescut ca dezvoltarea creierului să fie alterată subtil, dar semnificativ.

Ce poți face: susține-ți propriul microbiom (sau al viitorului tău copil)

Dacă ești însărcinată, te pregătești să devii mamă sau pur și simplu vrei să înțelegi cum să oferi un start bun copilului, e bine să știi că îngrijirea microbiomului poate deveni o strategie esențială.

Ce ajută:

• Alimentație bogată în fibre (fructe, legume, cereale integrale) – hrănesc bacteriile bune.
• Alimente fermentate (iaurt natural, chefir, varză murată) – aduc probiotice naturale.
• Evitarea antibioticelor inutile – doar la recomandarea medicului.
• Mișcare și odihnă – pentru reducerea stresului, care influențează și microbiomul.

Este important să discuți cu medicul sau un nutriționist atunci când vrei să faci schimbări majore în dietă, mai ales în timpul sarcinii.

În lumina noilor descoperiri, microbiomul mamei nu mai este doar un detaliu medical abstract, ci un participant activ la formarea viitorului copilului – mai ales în ceea ce privește creierul și comportamentul său. Este uimitor să ne gândim că legătura dintre mamă și copil începe la nivel microbian, cu mesaje chimice care conturează arhitectura neurală încă din viața intrauterină. Așadar, grija pentru sănătatea intestinală nu este doar despre digestie, ci despre a construi – la propriu – un viitor mai echilibrat pentru generațiile care vin.

• https://www.sciencealert.com/your-mothers-germs-may-have-influenced-your-brains-development
• https://www.nature.com/articles/s41586-020-2745-3
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10538154/