Restrictia de crestere intrauterina sau motive din cauza carora bebelusul nu se dezvolta suficient in uter

26 August 2015

de Irina Olteanu

Restrictia de crestere intrauterina constituie o problema care, cu cat este gestionata mai devreme, cu atat sunt reduse complicatiile asociate. Ce este, cum poate fi diagnosticata si mai ales ce tratamente impune restrictia de crestere intrauterina, veti afla in randurile urmatoare.

Ce este restrictia de crestere intrauterina

Restrictia sau retardul de crestere intrauterina se refera la o afectiune in care un bebelus nenascut este mai mic decat ar trebui din cauza ca nu creste la o rata normala in interiorul uterului. Cel putin 60% din 4 milioane de decese neonatale la nivel mondial sunt asociate cu o greutate mica la nastere (o greutate sub percentila de 10% pentru varsta gestationala), determinata de restrictia de crestere intrauterina, nastere prematura si anormalitati cromozomiale, demonstrand ca subnutritia constituie o problema reala si extrem de serioasa. In mod concret, este vorba de un procent de 3-10% din toate sarcinile; rata de mortalitate fiind de 4-8 ori mai ridicata, iar morbiditatea fiind prezenta in 50% din cazurile care supravietuiesc.

In functie de modul in care se manifesta, poate fi vorba de restrictie intrauterina de crestere asimetrica (se intalneste mai frecvent, in procent de 70%; mai intai apare restrictia in greutate urmata de cea in lungime; copilul are capul si creierul normal, dar restul corpului e mic) si simetrica (fatul s-a dezvoltat incet pe toata sarcina-e mic proportional tot corpul, fiind afectat inca de la inceput).

Cauze

Exista o multitudine de cauze pentru aceasta problema de sanatate, putand fi clasificate astfel:

-materne: greutate anterioara sarcinii si status nutritional (sub 45 kg), castig ponderal redus in timpul sarcinii, nutritie precara/malnutritie, anemie/siclemie, abuz de alcool si/sau droguri, fumat, sarcina recenta, diabet pre-gestational, diabet gestational, boala pulmonara, boala cardiovasculara, boala renala, hipertensiune, boala celiaca.

– utero-placentare: preeclampsie, sarcina multipla, malformatii uterine, insuficienta placentara (placenta abruptio, placenta praevia), altitudine ridicata, nivele reduse de lichid amniotic

– fetale: anormalitati cromozomiale (sindrom Down, anencefalie), infectii transmise pe cale verticala (citomegalovirus, rubeola, sifilis sau toxoplasmoza)

– anumite medicamente: anticonvulsive

Trebuie subliniat ca mamele mici de statura/greutate au sanse crescute sa nasca bebelusi mici.

Simptome

Principalul simptom este o dimensiune mica pentru varsta gestationala a bebelusului. Mai exact, dupa cum am mentionat, greutatea este sub percentila de 10% sau sunt mai mici decat 90% din bebelusii de aceeasi varsta. In functie de cauza, copilul poate prezenta un aspect general nedezvoltat sau poate parea malnutrit; are uneori un aspect palid, cu piele flasca sau uscata. Cordonul ombilical este adesea subtire si mat in loc sa fie gros si lucios.

restrictie

Diagnostic

Exista multe modalitati de a estima dimensiunea bebelusului din timpul sarcinii. In primul trimestru are loc o examinare pelviana prin care se estimeaza dimensiunea uterului. Una din cele mai simple si frecvente modalitati consta in masurarea inaltimii fundului uterin (varful uterului pana la osul pubian). Dupa 20 saptamani de sarcina, masurarea in centimentri corespunde de obicei cu numarul de saptamani de sarcina. Alte proceduri pentru diagnostic si evaluare: ultrasunete/ecografii (medicul compara masuratorile cu graficele de crestere pentru a estima greutatea fatului; se poate determina si nivelul de lichid amniotic), ecografia Doppler (masoara cantitatea si viteza fluxului sanguin prin cordonul ombilical si vasele de sange din creierul copilului), verificari ale greutatii (se verifica si inregistreaza constant greutatea mamei), monitorizare fetala (mai multi electrozi senzitivi sunt amplasati pe abdomen si se masoara rata si tiparul ritmului cardiac ale bebelusului), amniocenteza (se extrage cu un ac lichid amniotic pentru testare-pot fi depistate infectii si anormalitati cromozomiale).

Tratamentul restrictiei de crestere intrauterina

Gestionarea restrictiei de crestere intrauterina depinde de severitatea problemei si de cat de timpuriu este identificata. Monitorizarea indeaproape a fatului, folosirea testelor de tip ecografic, Doppler si monitorizare fetala/profiluri biofizice pot ajuta. De asemenea, se apeleaza uneori si la testari non-stres (auscultarea ritmului cardiac pe o perioada de 20-30 minute). Urmatoarele pot incetini sau minimiza efectele (desi nu vor inversa problema): imbunatatirea nutritiei mamei, odihna la pat (amelioreaza circulatia sanguina catre bebelus), nasterea (se poate impune o nastere timpurie, indusa, chiar cezariana daca varsta gestationala depaseste 34 saptamani).

Complicatii

Intarzierea in crestere si dezvoltare expune bebelusul la anumite probleme de sanatate pe durata sarcinii si a nasterii, dar si post partum, cum sunt: greutate mica la nastere, dificultate in gestionarea stresului unei nasteri vaginale (necesita de multe ori interventie cezariana), nivele scazute de oxigen, hipoglicemie, rezistenta scazuta la infectie, scoruri Apgar mici, aspiratie de meconiu, probleme in mentinerea temperaturii corporale, numar anormal de ridicat de globule rosii. In cazurile cele mai grave, poate aparea nasterea unui copil mort, dar si probleme de crestere pe termen lung.

Prevenire

Desi restrictia de crestere intrauterina poate aparea si la o mama sanatoasa, este important ca o gravida sa: respecte programarile prenatale, sa fie constienta de miscarile copilului, sa verifice medicatia (o medicatie preexistenta poate conduce la probleme cu fatul), sa manance sanatos, sa se odihneasca suficient (cel putin 8 ore pe noapte), sa practice obiceiuri sanatoase (renuntat la alcool, fumat, droguri).

Domnul doctor Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie, colposcopie, reprezentant in Romania al Clinicii Genesis Atena (Grecia), membru al Societatii Elene de Obstetrica si Ginecologie si al Federatiei de Medicina Fetala din Londra (Marea Britanie) www.vythoulkas.ro a avut amabilitatea de a ne raspunde la urmatoarele intrebari

– Ce afectiuni din partea mamei determina retardul de crestere intrauterina? Dar din partea copilului?

Insuficienta placentara, scaderea presiunii in arterele uterine acestea au legatura cu felul in care se hraneste bebelusul in timpul sarcinii. Sunt doua dintre cauzele care pot provoca retard de crestere intrauterina.De asemenea, diabetul gestational sau hipertensiunea arteriala pot sa provoace retard de crestere intrauterina. O alimentatie proasta si o greutate foarte mica a mamei in timpul sarcinii pot si ele sa duca la acelasi diagnostic, la fel cum se intampla si in cazul abuzului de tigari sau alcool pe parcursul celor noua luni.

Din punct de vedere fat, orice anomalie cromozomiala a acestuia poate sa duca la retard de dezvoltare intrauterina.

– Cum poate fi retardul diagnosticat? La ce varsta gestationala?

Retardul de crestere intrauterina este observabil la ecografie. Exista doua tipuri de astfel de retard: cel simetric, repede observabil, pentru ca fatul este subdimensionat cu toate organele, si cel asimetric, atunci cand doar abdomenul este subdezvoltat, iar acest lucru se observa cel mai bine la ecografia morfofetala din trimestrul III.

La toate ecografiile din sarcina se fac biometrii si se urmareste ca anumiti parametri sa aiba valorile normale. Daca bebelusul are o dezvoltare ecografica mai mica cu 7-14 zile decat varsta gestationala, deja trebuie cautata cauza pentru care se intampla acest lucru.

– Ce masuri se impun pentru remedierea acestei probleme?

Depinde care este cauza care determina retardul. Unele sunt tratabile, asa cum este hipertensiunea arteriala care poate fi tinuta sub control. De asemenea, daca trombofilia este cea care provoaca scaderea presiunii in arterele intrauterine, din nou, este o patologie care poate fi remediate si bebelusul poate recupera. Exista insa si cauze care nu pot fi rezolvate, cum sunt anomaliile cromozomiale. In aceste din urma situatii, sarcina este monitorizata atent si frecvent, pentru a interveni atunci cand si daca este cazul.

In multe dintre cazurile de retard de crestere intrauterina, exista posibilitatea ca fatului sa ii fie mai bine in afara uterului, de aceea, dupa 34 de saptamani, daca se ajunge la aceasta concluzie, se poate induce nasterea prematura.

– Ce sfaturi aveti pentru gravide in acest sens?

Controalele de rutina sunt o necesitate pe parcursul sarcinii. Toate cele trei ecografii morfofetale sunt importante si trebuie efectuate in saptamanile precizate de medicul curant. O alimentatie corecta si echilibrata, un stil de viata sanatos pe parcursul sarcinii sunt sfaturile mele pentru femeile gravide.

Multumim domnul doctor Andreas Vythoulkas pentru informatiile oferite.

 

Surse: www.webmd.com; https://en.wikipedia.org; www.nlm.nih.gov; www.babycenter.com; http://kidshealth.org; http://americanpregnancy.org

Menu

Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Naste Natural Informatii Suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close