Familia monoparentală: care este viaţa unui părinte singur în România

Una dintre formele noi către care se îndreaptă evoluţia familiei în perioada actuală este familia monoparentală. În unele ţări din Europa, familiile monoparentale reprezintă un procent semnificativ. Singurul părinte poate fi mama, tata sau unul dintre bunici, dar oricare ar fi situaţia, această formă de familie presupune adaptarea la un nou stil de viaţă şi de interacţiune, noi solicitări pe linia ajustării şi acomodării în familie şi în afara ei.

Ce este familia monoparentală?

Familia monoparentală este acel tip de familie în care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a divorțului, a separării părinților, a decesului unuia dintre părinți, a înfierii de către un adult a unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da naștere unui copil fără a fi căsătorită sau fără a locui cu un bărbat. În România, ca de altfel în majoritatea statelor lumii, cele mai multe familii monoparentale au ca unic părinte femeia.

Familia monoparentală drept consecinţă a separării sau divorţului este de departe cazul cel mai frecvent. Dincolo de circumstanţele economice sau sociale care influenţează evoluţia familiei monoparentale, separarea realizată cu sau fără conflict este stresantă şi supărătoare pentru copiii şi adulţii implicaţi. Concluziile cercetărilor făcute în acest domeniu au arătat că primii doi ani după separare sunt caracterizaţi de o perioadă de tulburări ce poate evolua până la criză, după care copiii se adaptează gradual noilor roluri, relaţii şi altor schimbări din familia în care trăiesc.

Copilul în familia monoparentală

În tumultul agitaţiei produse de viaţa fără un partener, părinţii uită adeseori că fiul sau fiica lor se confruntă cu probleme emoţionale puternice şi le neglijează nevoile sau, în cazuri şi mai rele, le accentuează. Dintr-un anumit punct de vedere, este de înţeles: să creşti unul sau mai mulţi copii de unul singur nu este uşor deloc. Lipsa banilor, afecţiunii, trecerea prin probleme fără a avea cu cine să le discuţi, de multe ori prea multă muncă – toate acestea duc la formarea unei situaţii care nu prea îţi permite să stai şi să meditezi la supărările copilului tău, care pot părea trecătoare. Totuşi, chiar dacă acesta nu se confruntă cu probleme majore, asta nu înseamnă că este afectat mai puţin de ceea ce se întâmplă în jurul său.

Familia monoparentală poate afecta copiii. Cei mici pot dezvolta o dependenţă faţă de unul dintre părinţi şi pot deveni temători. Îşi pot schimba obiceiurile, orele de somn, pot plânge mai mult sau pot deveni mai violenţi. Este modul lor de a comunica faptul că nu sunt de acord cu situaţia în care se află şi că nu o înţeleg pe deplin. Până atunci când copilul va începe să discearnă între ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ambii părinţi vor fi modelele sale. Aversiunea unuia dintre parteneri faţă de celălalt nu ar trebui să fie un motiv pentru ca acesta să încerce să distrugă acest model din mintea copilului, indiferent de vârstă.

Adolescenţii care trec printr-un divorţ al părinţilor pot fi şi mai problematici. Deoarece aceştia simt emoţiile mai puternic decât adulţii, aflându-se la graniţa dintre copilărie şi maturitate, îţi va trebui răbdare pentru a îl ajuta să depăşească această perioadă dificilă.

Unii copii aflaţi în această situaţie pot deveni introvertiţi, pasiv-agresivi sau chiar ostili. Nu este obligatoriu ca aceste manifestări să fie evidente în sânul familiei. Atunci când are loc această schimbare de comportament, în cele mai multe cazuri, copiii îl învinuiesc pe unul dintre părinţi, manifestând un comportament rece sau agresiv faţă de acesta. De multe ori, această învinuire nu este corectă.

Alţi copii tind să ia asupra lor responsabilităţile părintelui lipsă. În alte cazuri, chiar părintele rămas alături de ei le cere asta. Acest tip de comportament nu trebuie acceptat sau încurajat, grijile de oameni maturi fiind rezervate oamenilor maturi, şi nu copiilor, care ar trebui să aibă îndeletniciri potrivite vârstei.

În analizele referioare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor: stare de sănătate, succes sau eșec școlar, abandon școlar, devianță, stabilitate în familiile pe care le formează. Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși în situația de a îndeplini un cumul de roluri atât în plan public, cât și privat (părintele unic adesea muncește mai mult pentru a susține economic familia, rezolvă mai greu și în timp mai îndelungat treburile administrativ – gospodărești, este solicitat mai mult în sprijinirea copiilor etc).

Despre păstrarea unei relaţii decente cu fostul partener, pentru a întreţine relaţia parentală cu copilul

Divorţul sau separarea a două persoane înseamnă ruptura relaţiei conjugale dar, în cazul în care cei doi au copii, nu presupune şi ruperea relaţiei parentale. Partenerul ieşit din relaţie continuă să fie părinte pentru copil şi ar trebui să continue să fie prezent în viaţa sa. Părintele care are custodia copilului ar trebui să îi permită şi celuilalt să păstreze relaţia cu el, căci acesta are nevoie în continuare să se simtă iubit şi dorit.

Când vine vorba de familia monoparentală, fiecare membru al unui cuplu despărţit trebuie să aibă grijă de relaţia cu fostul partener. Cei doi trebuie să lucreze împreună la păstrarea unei relaţii care să permită dialogul, comunicarea, care să facă posibilă întâlnirea celor doi pentru copil, pentru a participa la evenimente din viaţa sa (serbări, zile de naştere, concursuri sportive etc.).

Cum ajuţi copilul din familia monoparentală

Iată câteva sfaturi pentru a înlesni comunicarea cu copilul tău în această perioadă dificilă pentru el.

• Comunicând cu el, îl vei ajuta să înţeleagă ceea ce i se întâmplă. Răspunde-i la întrebări sincer, chiar dacă unele dintre aceste răspunsuri pot fi inconfortabile sau dureroase.
• Acceptă manifestările copilului şi încearcă să le înţelegi. Ai răbdare cu el şi oferă-i timp să se adapteze, să asimileze durerea şi să se liniştească.
• Nu încerca să suplineşti lipsa celuilalt părinte prin compensaţii materiale.
• Nu te sfii să apelezi la ajutorul unui psiholog pentru a-ţi ajuta copilul să depăşească momentele critice.

Legea familiei monoparentale

Zeci de mii de copii români trăiesc în familii monoparentale – doar cu unul dintre părinţi, cu bunicul sau bunica, sau cu un tutore, astfel că este nevoie de o măsură de protecţie socială şi o lege specială pentru astfel de cazuri.

Alocaţia pentru susţinerea familiei se acordă conform prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin HG 38/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr. 1474/2011.

Pot beneficia de acest ajutor:

• Mamele și tații căsătoriți sau necăsătoriți care au copii în întreținere, precum și familiile monoparentale;
• Familiile sau persoanele singure care au în întreţinere copii în vârstă de până la 18 ani, locuiesc împreună cu aceştia şi realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 634 lei;
• Familiile sau persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

– Sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau ai altor state, pe perioada în care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii;

– Sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat, în condiţiile legii, o formă de protecţie;

– Sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii;

– Sunt consideraţi copii aflaţi în întreţinere, copiii naturali ai soţilor sau ai unuia dintre aceştia ori, după caz, ai persoanei singure, copiii adoptaţi, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, copiii aflaţi în plasament sau în plasament în regim de urgenţă ori pentru care s-a instituit tutela în condiţiile legii, cu excepţia celor aflaţi în plasament la asistentul maternal profesionist.

Cuantumul alocației pentru susținerea familiei poate fi calculat conform tabelului de mai jos, ținând cont de veniturile nete pe membru de familie și de numărul de copii.

Drepturile familiei monoparentale

Deși există mai multe tipuri de familii monoparentale, în majoritate părintele singur este femeia, mama. Acest lucru face ca, de multe ori, ea să aibă un loc de muncă cu un salariu mai mic sau chiar un serviciu cu jumătate de normă din cauza incompatibilității creșterii singură a copiilor cu programul de lucru.

Iată care sunt ajutoarele financiare pe care le poate obține un părinte singur în România:

• Pensia de întreținere plătită de părintele nerezident 2023

În cazul familiilor monoparentale, primul drept al părintelui care a rămas să locuiască împreună cu copilul/copiii este pensia de întreținere pentru creșterea copilului pe care o plătește părintele nerezident. Pensia de întreținere se poate solicita până când minorul împlinește vârsta de 18 ani sau pe toată perioada în care aceasta studiază, dar nu mai târziu de 26 de ani. Aceasta pensie poate fi în cuantum de maximum 1/4 din veniturile tatălui, dacă acesta are 1 singur copil.

În situația în care copilul nu este recunoscut de către tată, copilul fiind născut în afara căsătoriei, legătura de rudenie se poate stabili printr-o recunoaștere făcută de către tată sau, în situația în care acesta nu este de acord, prin hotărâre judecătorească.

• Alocația pentru susținerea familiei în 2023

Potrivit legii, alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin destinată familiilor, inclusiv celor monoparentale, cu venituri reduse, care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de indicatorului social de referință (ISR), care se va majora, începând din martie 2023, cu aproape 14%, ceea ce va duce automat și la creșterea alocației pentru susținerea familiei.

• Ajutorul de incluziune 2023

În urmă cu circa opt ani s-a stabilit, prin legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, modificarea radicală a sistemului ajutoarelor sociale. De atunci, după un lung șir de amânări, termenul de aplicare a schimbărilor din domeniu a fost stabilit pentru 1 ianuarie 2024. Recent a apărut HG 1.154/2022, ce conține normele de aplicare a legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, scrie avocatnet.ro.

Astfel, venitul minim de incluziune va fi acordat lunar, începând din 2024, și se va compune dintr-unul sau din cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii. Pentru a putea primi ajutorul pentru familia cu copii, familiile trebuie să aibă venituri mici, iar copiii pentru care se primește ajutorul să frecventeze o formă de școlarizare, potrivit unei hotărâri publicate în septembrie, 2022, în Monitorul oficial. În cazul în care unul dintre copiii pentru care se va primi ajutorul nu mai merge la școală, familia beneficiară poate rămâne fără banii de la stat.

„Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii (…) se diminuează cu 50% pentru copilul care înregistrează un număr de peste 15 absențe nemotivate/lună și cu suma echivalentă cuantumului ce revine copilului din cuantumul total al dreptului, în cazul în care copilul înregistrează peste 30 absențe nemotivate/lună“, se arată în hotărâre.

Potrivit hotărârii, în funcție de componența familiei și nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune va putea fi constituit din:

• ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii;
• ajutor de incluziune, exclusiv;
• ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.

Stimulent pentru familiile monoparentale

• Bursa de ajutor social acordată elevilor crescuți de un singur părinte

Elevii crescuți de un singur părinte (elevii din familiile monoparentale) pot beneficia de o bursă socială, conform ordinului nr. 5.870 din 22 decembrie 2021. Criteriile de acordare au intrat în vigoare începând cu semestrul II al anului școlar 2021-2022.

Diferența majoră față de precedentele criterii de acordare a bursei sociale este faptul că aceasta nu se mai acordă exclusiv „elevilor orfani“, ci elevilor „orfani sau crescuți de un singur părinte sau elevi abandonați de părinți asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție socială“.

Bursele se acordă în fiecare an școlar, pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale de către absolvenții clasei a VIII-a, a examenului de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale și pe perioada pregătirii practice. Valoarea bursei sociale acordate elevilor care îndeplinesc condițiile necesare în anul școlar 2022-2023 este de 200 lei/lună, timp de 12 luni pe an.

• Tichete sociale pentru alimente de bază și mese calde

În anul 2023, tichetele sociale sub formă de carduri asemănătoare celor bancare vor fi distribuite în șase tranșe, o dată la două luni. Fiecare tichet valorează 250 de lei și poate fi folosit pentru achiziționarea de alimente sau pentru a achita mese calde.

Printre beneficiarii acestor tichete se numără și familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei pentru anul 2023.

• Vouchere de 1.400 de lei pentru energie electrică 2023

Familiile care primesc alocație de susținere a familiei sunt cele care, printre alte categorii defavorizate, vor primi vouchere în valoare de 1.400 de lei în 2023. Ajutorul va putea fi folosit până pe data de 31 decembrie 2023, conform Ordonanței nr. 166/2022. El se va acorda în două tranșe pe an – în luna februarie și în luna septembrie 2023.

„Lista cu persoanele ce vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională Poșta Română S.A, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de ajutorul financiar pentru compensarea prețului la energie: energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura fondurile pentru acordarea acestor ajutoare prin virarea sumelor în contul bancar al CN Poșta Română SA.

Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijinul aferent unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia. Listele detaliate cu persoanele/familiile care au dreptul să primească acest ajutor vor fi comunicate CN Poșta Română de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale“, se arată în comunicatul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Într-adevăr, este o provocare să creşti unul sau mai mulţi copii singur sau singură, însă dacă vei învăţa să gestionezi situaţiile dificile ce pot apărea şi să îţi menţii răbdarea, nimic nu este imposibil. Studiile şi sondajele recente au descoperit faptul că, în societatea contemporană, familia monoparentală poate fi la fel de funcţională şi de benefică în dezvoltarea unui copil precum familia cu ambii părinţi prezenţi. Trebuie doar ca problemele să fie gestionate cu grijă şi afecţiune şi, aşa cum am menţionat anterior, ajutorul unui psiholog sau al unui terapeut este un plus uriaş de care nu trebuie să vă feriţi.

Surse: https://www.clinicadefericire.ro/, https://observatornews.ro/, https://totuldespremame.ro/