Respirație grea la copii: ce trebuie să știe părinții

Orice părinte se alarmează când este vorba despre respirație grea la copii. Și pe bună dreptate. Respirația grea poate fi un semnal că există o afecțiune, uneori ușoară, alteori gravă.

Dacă copilul a făcut sport sau efort fizic, se poate întâmpla să respire greu și este normal. Nu ignora însă respirația grea, însoțită de alte simptome.

    Număr respirații pe minut, copii

Respirație grea la copii? Nu e de neglijat. Problemele respiratorii pot duce chiar la deces, dacă sunt grave și se ajunge la privare de oxigen. Însă este important să știi că sistemul respirator, până la opt ani încă e în dezvoltare. Și acest lucru se reflectă în respirație.

Aparatul respirator înseamnă: căile aeriene, mușchii respiratori (diafragma), vasele pulmonare și plămânii.

Deoarece aparatul respirator e încă în formare, chiar și factori neînsemnați (precum mult plâns) pot perturba frecvența, ritmul sau profunzimea respirației. De aceea, nu te alarma imediat dacă apare dispneea (respirația grea) după plâns sau efort fizic.

Însă pentru a ști când este vorba despre o dispnee, trebuie să cunoști care este numărul de respirații pe minut, în condiții obișnuite, la copii. Frecvența respiratorie înseamnă să numeri respirațiile timp de un minut.

Frecvența respiratorie la copii, în funcție de vârstă:

• De la naștere- la 1 an: 30-60/minut,
• De la 1-3 ani: 24-40/minut,
• De la 3-6 ani: 22-34/minut,
• De la 6-12 ani: 18-30/minut,
• De la 12-18 ani: 12-16/minut.

Sursa: sanoteca.md

Frecvența respiratorie se măsoară când copilul este în repaus, liniștit sau când doarme. Trebuie să asculți inspirațiile și expirațiile ca să măsori corect. Concret, o respirație înseamnă o inspirație plus o expirație (o ridicare și o coborâre a cutiei toracice).

Iată câteva cauze ale dispneei:

• Alergiile

• Edemul pulmonar

• Astm bronșic

• Pneumonie

• Anemia

• Boli ale sistemului nervos

• Afecțiuni cardiovasculare

Respirația grea sau dispneea poate veni ,,la pachet” cu simptome precum: vomă, tuse, paloare, greață, febră, crampe, iritație, pierderea apetitului, edeme.

Medicii spun că dispneea poate dura câteva minute (acută), de la câteva minute la mai multe zile (subacută) și cronică, când apare des și durează mult timp.

Un specialist poate identifica cauza și să prescrie tratamentul potrivit, de aceea nu ignora dispneea, mai ales dacă sunt și alte simptome.

         Respirația la bebeluși

Bebelușii respiră doar pe nas până la vârsta de aproximativ șase luni. Respirația nu este regulată până când sistemul lor respirator nu este dezvoltat complet. În consecință, poți observa că sugarul respiră profund și rapid, apoi respiră mai lent, și invers.

În plus, când dorm bebelușii au pauze mici în respirație. Specialiștii spun că pot fi pauze de 5-15 secunde. Mai ales la prematuri apare frecvent acest fenomen.

Totodată, bebelușii respiră mai repede decât un adult.

Dar când trebuie să te alarmeze respirația bebelușului?

• Dacă 20 de secunde sau chiar mai mult, nu respiră.
• Dacă respiră prea rapid, peste 60 de respirații pe minut.
• Dacă gâfâie sau se sufocă.
• Dacă limba, buzele sau corpul celui mic se albăstresc.

Trebuie să fii atentă la orice schimbare în respirația micuțului, care ar putea să îi pună în pericol sănătatea, chiar viața. Și ai grijă să nu înghită obiecte sau bucăți de alimente mari, care îi pot bloca căile respiratorii.

Frecvența respirației la nou-născut

Perioada de nou-născut este până la 28 de zile. După naștere, chiar în prima oră, respirația nu este deloc regulată. Cel mic trebuie să elimine lichidul rămas în plămâni. Astfel, când inspiră și expiră se vor auzi zgomote.

După cele 60 de minute, frecvența respirației va fi între circa 30-50 de respirații pe minut.

Unii specialiști spun că, în general, când e treaz, un nou-născut are 40 de respirații pe minut. Când doarme, poate să aibă 20 de respirații pe minut.

Nu trebuie să îți faci probleme dacă vezi că respiră fără să facă efort și dacă pielea din jurul buzelor nu e albastră-vineție.

   Respirație zgomotoasă la copii

Respirația zgomotoasă, în termeni medicali, se numește stridor laringian. Atunci când acesta este cronic; frecvent, cauza este o anomalie a laringelui, cu care micuții se nasc.

Acest zgomot se poate auzi în diverse momente: când mănâncă, când doarme sau când se joacă. Stridorul laringian cronic se manifestă mai puțin când copilul stă în poziție orizontală, pe burtă. Atunci zgomotul este mai redus.

Medicii spun, că în general, nu este nevoie de operație și afecțiunea dispare în timp.

Ce se întâmplă, concret, când este vorba despre un stridor laringian, mai mult sau mai puțin cronic?

Pasajele respiratorii ale copilului sunt îngustate din diverse cauze, iar curenții de aer trec greu. Este o problemă mai frecventă la copii de vârste mici, căile lor respiratorii sunt mai predispuse să fie obturate deoarece sunt de mici dimensiuni.

Ce duce la îngustarea căilor respiratorii și, implicit, la stridor?

• Crupul (laringotraheobronșita)

• Corpuri străine

• Infecții respiratorii

• Traumatisme la nivelul laringelui

• Apneea obstructivă în somn (provoacă sforăit și respirație zgomotoasă, grea).

Există metode prin care pot fi examinate căile respiratorii, precum bronhoscopia. Un specialist trebuie să decidă dacă este nevoie de o evaluare clinică. Discută fără rezerve cu el despre orice simptom sau zgomot care ține de respirația copilului și nu ți se pare în regulă.

     Respirație șuierătoare la copii

Șuieratul este legat de stridorul laringian (în care se regăsește). Este practic un zgomot puternic, șuierător când respiră copilul. Șuieratul se aude, uneori, de la distanță; alteori, doar când cel mic inspiră adânc. Ori mai poate fi sesizat când ridică tonul sau strigă tare.

Respirația șuierătoare poate fi un simptom al astmului. Mai ales dacă mama a fumat în cele nouă luni de sarcină, dacă părinții au astm bronșic sau fumează și copilul este expus fumului. Ar trebui să te alarmeze dacă continuu sunt episoade de respirație șuierătoare. Nu înseamnă automat că este astm, însă trebuie să îl duci la medic.

Bronșiolita este o altă cauză frecventă a respirației șuierătoare, mai ales în lunile de iarnă. Această infecție a căilor respiratorii apare, de regulă, de la un virus. Durează un timp până când trece șuieratul în acest caz, dar majoritatea copiilor se vindecă acasă, nu necesită spitalizare.

Și în caz de pneumonie, copilul poate avea respirație șuierătoare. Bineînțeles, pneumonia are și alte simptome, de exemplu temperatură ridicată.

Specialiștii din SUA spun că în cazuri rare, respirația șuierătoare indică o boală congenitală sau cronică, precum fibroza chistică.

  Respirație rapidă la copii în somn

Problemele respiratorii pot fi indicatori pentru boli grave. Nu ignora niciun simptom. Respirația rapidă sau tahipneea (în termeni medicali) înseamnă că un copil are mai mult de 44 de respirații pe minut.

Dacă copilul respiră rapid când doarme, ar putea avea astm bronșic. Respirația rapidă apare când copilul are un atac de astm. În general, simptomele acestei boli se agravează în timpul nopții.

Specialiștii spun că, de cele mai multe ori, tahipneea apare la copii din cauza infecțiilor respiratorii: bronșită, pneumonii, bronșiolită.

Totodată, respirația superficială și rapidă este asociată cu epiglotita, des întâlnită la copii. Este o boală gravă, bacteriană, care avansează rapid și poate duce chiar la deces.

Ce investigații se fac în cazul tahipneei?

Medicul poate indica radiografie pulmonară, electrocardiograma, un CT toracic, analize de sânge, gazometrie arterială și pulsoximetrie (prin care se află nivelurile de oxigen din sânge), test de spirometrie.

Respirație șuierătoare pe nas la bebeluși

Respirația șuierătoare apare când se îngustează căile respiratorii. Cum se manifestă? Este un sunet similar cu fluieratul, înalt. La bebeluși, este des întâlnit.

Cauzele respirației șuierătoare?

• Răceala sau o boală a căilor respiratorii

• Alergii: la polen, praf, proteina din laptele de vacă

• Astm (sau altă boală cronică)

Specialiștii spun că circa 30% dintre sugarii care sunt alergici la proteina din laptele de vacă, se confruntă cu respirația șuierătoare.

Când este vorba despre respirație grea la copii, lucrurile se pot complica. Indiferent despre ce disfuncție respiratorie este vorba, trebuie să duci copilul la un specialist care va identifica și stabili cauzele. Uneori, este nevoie să mergi și la un cardiolog sau pneumolog.

Dacă apare dispneea, împreună cu alte simptome, precum albăstrirea buzelor, pielii, sună imediat la serviciul de urgență. Până ajunge echipajul medical, calmează copilul și nu te agita. Dezbracă-l de hainele strâmte ca să poată respira mai ușor. Aerisește camera și folosește un umidificator sau prosoape ude. Dacă cel mic nu înghite greu și nu are spasme, îl poți ajuta dacă îi dai o băutură caldă.

Respirația grea la copii nu trebuie trecută cu vederea, mai ales dacă apare frecvent și e însoțită de alte simptome. Urmează indicațiile medicului dacă cel mic are un diagnostic. Dacă ai nelămuriri și întrebări, nu ezita să le discuți cu specialistul.

Surse: mamaplus.md, healthline.com, medlife.ro, sanoteca.md, copilul.ro, scientia.ro, desprecopii.com, clinicamedicum.ro, doc.ro, clinicaneoped.ro, ro.northernillinoishealthplan.com, medicover.ro, nestlehealthscience.ro