Povestea unei mamici la Scoala Parintilor Responsabili: Am nascut natural, dupa cezariana, cu Entonox

28 Iunie 2017

de Irina Olteanu

Irina Tenovici, o mama curajoasa, care a nascut natural dupa cezariana, ne-a facut o incursiune in povestea nasterii ei la Scoala Parintilor Responsabili:

_A0A1688

Acum cativa ani as fi putut sa jur ca nu voi naste natural si ca nu voi vorbi in fata unui public pentru ca muream de frica. Primul lucru s-a intamplat, sper sa il reusesc si pe al doilea, adica sa vorbesc in fata voastra.

O sa va povestesc despre nasterea fetitei mele, Ama, s-a intamplat acum 4 ani, a fost o nastere naturala, cu dureri dar si cu multe lucruri minunate pe care mi le aduc aminte, a fost o nastere care a urmat dupa o cezariana, adica acum 7 ani l-am nascut pe Vlad prin cezariana si apoi pe Ama acum aproape 4 ani, 3 ani, diferenta intre ei. Va spun despre cele doua nasteri pentru ca as vrea sa intelegeti de ce am ales a doua oara natural si asa as alege si a treia oara, daca ar fi cazul.

In timpul sarcinii eu am fost foarte activa si in timpul primei sarcini si in timpul celei de-a doua, asa este felul meu insa, nu spun ca asa trebuie sa fie toata lumea. Dar cred ca m-a ajutat. Am facut Pilates la inceput, apoi yogilates, yoga, m-au ajutat foarte mult tehnicile de relaxare pe care le-am exersat in yoga si exercitiile pentru pregatire. Am inceput cam din a treia saptamana de sarcina, am facut miscare in ambele sarcini si m-am simtit foarte bine. Si va recomand. Nu va spun acum daca nu ati facut sport ca este obligatoriu sa faceti, e posibil sa fie mai greu. Dar este bine sa faceti tot timpul.

Voi trece direct la momentul pe care cred ca doriti sa-l aflati, se intampla in saptamana 41 si erau deja inca 4 zile peste, adica termenul era deja depasit, daca as putea sa spun. Am fost la control iar medicul a observat ca nu mai crestea Ama si am decis sa se declanseze travaliul, sa incercam o declansare naturala a travaliului. M-am intors acasa si am inceput cu calciu efervescent, cu presopunctura, cu ulei de ricin la sfarsit. Pe acesta din urma nu as fi vrut sa il incerc pentru ca stiam ca poate provoca probleme la stomac si nu voiam sa se intample acest lucru. Stiam insa ca daca declansez natural travaliul, este o declansare lenta, cu care corpul se acomodeaza incet-incet, se adapteaza si il ajuta sa treaca sau ma ajuta pe mine sa trec dintr-o etapa in alta mult mai usor.

Ce stiam despre oxitocina este ca se declanseaza travaliul si de ce nu am optat pentru ea? Pentru ca stiam ca l-ar putea grabi poate mai mult decat ar vrea poate corpul tau si ai putea trece la o durere mare de la inceput, pe care sa nu o poti gestiona atat de usor.

Impreuna cu moasa mea am facut aceste operatiuni, deci nu am fost singura, pentru mine suportul ei a fost foarte important. Eram cu sotul meu, bineinteles, dar si cu ea. Am avut noroc sa aiba timp sa stea cu mine atat de mult, adica o noapte si o zi. Mi-a placut foarte mult, si acum imi aduc aminte, ca stateam si asteptam si povesteam despre ce-am facut la concerte. Ne-am dat seama ca tuturor ne place rock-ul si am vorbit la ce concerte am fost. Am trecut in revista momente minunate din vietile noastre asteptand sa se intample ceva de care imi era foarte frica.

Dupa ce am luat uleiul de ricin tot nu se intampla nimic si am decis sa mergem la spital pentru ca trecuse deja mai mult timp, asa era si indicatia medicului. Daca dupa un anumit numar de ore nu se intampla prin metodele naturale, sa vin si sa vedem ce facem. Insa chiar cand sa ma pregatesc am simtit o crampa. Si ma intrebam daca a inceput travaliul sau este uleiul de ricin? Am intrat in masina si in drum spre spital a aparut a doua crampa. Dar erau suportabile, exact ca niste crampe. Mi-am dat seama ca sunt chiar contractiile travaliului pentru ca am vazut ca incep sa devina din ce in ce mai dese, un pic mai lungi. Erau suportabile si destul de dese, dar nu imi faceam probleme. Am ajuns la spital si am intrat in camera, deci nu la sala de nasteri, acele crampe s-au transformat, au devenit din ce in ce mai dureroase, simteam ca si cum ma prinde o gheara si ma strange foarte tare, au inceput si frisoane. Era august, 36 de grade afara si eu tremuram de frig. Daca se intampla sa nasteti vara luati-va sosete de lana pentru ca aveti nevoie. Eu am avut si le-am purtat. Deci efectiv tremuri ca si cum ar fi foarte frig.

M-a ajutat foarte mult faptul ca nu eram intr-o sala de nasteri in momentul acela si eram cu moasa mea care mi-a facut masaj, m-a tinut de mana, m-a linistit. Erau si medicii care ma mai verificau din cand in cand dilatatia si in ce stadiu este procesul. Dar faptul ca eram intr-o atmosfera intima si cu o persoana in care aveam mare incredere m-a ajutat foarte mult sa traiesc experienta intr-un mod placut. Inca nu am ajuns la durerile mari, dar pana aici a fost placut.

Am ajuns pe la dilatatie 6 se pare, nu mai stiu exact. Moment in care s-a decis ca ar fi bine sa mergem in sala de nasteri. Acolo nu m-am asezat pe pat in pozitia aceea clasica si sa astept sa vina contractii din ce in ce mai mari si sa ajungem asa in momentul final. M-am plimbat, am stat pe genunchi, in pat, ma miscam, conteaza foarte mult sa te misti pentru ca poate faci cumva ca durerea aceea sa nu mai fie simtita atat de puternic. Chiar imi dadeam seama ca o fentez cumva.

La un moment dat am simtit ca durerile sunt mai mari paote decat ma asteptam si am zis sa incerc acest Entonox. Stiam de el dinainte, am zis ca daca va fi cazul il voi incerca si am solicitat. Mi l-au adus, am inceput sa trag acel gaz. Ce pot sa va spun este ca m-a ajutat foarte mult, nu neaparat sa scada intensitatea durerii, cam 30% estimez eu ca ar fi scazut intensitatea durerii. Dar cred ca aveam 30 de secunde intre contractii. Cu acel Entonox am putut sa ma relaxez si sa-mi recapat energia si forta pentru o noua contractie. Si ce am simtit atunci cand am tras acel gaz a fost ca sunt pe un norisor. Nu radeam, nu spuneam lucruri trasnite, dar chiar simteam ca sunt pe un norisor, pufos, alb, care ma tine acolo si ma ajuta sa merg mai departe.

Ce mi s-a intamplat insa spre sfarsitul travaliului a fost ca s-a terminat Entonoxul. Cred ca eram printre primele cazuri care foloseau acel gaz si nu erau pregatiti cu inca o doza. N-au vrut sa imi spuna la inceput ca s-a terminat, dar am simtit pentru ca trageam si nu mai era. Eu mi-am dat seama, ei au crezut ca va functiona placebo, insa eu am inteles ca nu mai era ce trebuia si am continuat fara Entonox. Cred ca a mai fost un sfert de ora, 20 de minute de travaliu in care am simtit durerile la toata intensitatea lor. Au fost si acelea suportabile, au fost mari, foarte mari, dar intotdeauna am avut in mintea mea ca este singura durere din lume cu un scop bun in viata noastra. Si am acceptat-o si mi-am zis ca incerc sa ma imprietenesc cu aceasta durere si sa vad cum pot sa o suport. Si am reusit.

Spre sfarsit, ca sa va povestesc cum a fost si cu nasterea propriu-zisa, stiam ca va veni, dar nu stiam exact ce o sa simt. Am simtit in felul urmator: niste furnicaturi de la buricele degetelor pe maini care in corp s-au transformat intr-un val de caldura care mi-a dat o energie foarte mare si simteam ca pot sa mut muntii in acel moment. Am simtit atunci senzatia de a impinge, am impins, dar nu am stat in pozitia clasica, ci pe maini si pe genunchi. Nu-mi imaginam ca voi ajunge sa stau asa, credeam ca este jenant, dar asa mi-a venit. Stiam despre pozitia asta si stiam ca este mai usor pentru copil sa iasa, sa treaca prin canalul de nastere, dar jena imi spunea nu. Nu o sa fac asa ceva. Cred ca in acel moment eram aproape ca intr-o transa, desi Entonoxul nu mai era. Cumva corpul imi spunea ce ar trebui sa fac si am stat in pozitia aceasta, a iesit usor Ama si am simtit ca o arsura atunci, dar si aceea suportabila. Dupa ce a iesit bebe au incetat absolut toate durerile, mi-au pus-o imediat pe piept si m-am uitat imediat in ochii ei si am uitat de absolut orice durere.

Vreau sa va spun de ce am ales prima data cezariana, deci acum aproape 7 ani. Nu am fost informata suficient, nu stiam atatia oameni pe care i-am cunoscut ulterior, oameni in care sa am incredere, cei din jur imi spuneau ca merge cezariana pentru ca este usor, este fara durere, suntem in civilizatie, de ce sa nu optezi pentru asta? Multi ma intrebau de ce sa te chinui? Mi-era foarte frica sa nu ma rup, mi-era frica de hemoroizi si mi-era jena.

De ce a doua oara am ales natural? A fost si o coincidenta, sa o cunosc pe moasa care m-a ajutat sa nasc a doua oara si am luat-o ca pe un semn, am avut probleme cu lactatia dupa prima nastere, adica mi-a fost greu sa alaptez, desi imi doream foarte mult. Am reusit pana la urma dar a fost mai complicat. Moasa era atunci consultant in alaptare si asa am cunoscut-o. Insa dupa ce am citit, dupa ce am vorbit mai mult cu mamici care au nascut natural, cu doctori care mi-au spus ca pot sa nasc natural dupa cezariana, ca exista riscuri in orice sarcina si in orice nastere, dar atata timp cat corpul nu are nicio problema nu ai de ce sa te blochezi. Si am pus in balanta a doua oara mult mai multe informatii care m-au facut sa aleg sa nasc natural.

Dupa aceasta nastere naturala am o amintire placuta, asta pot sa va spun. Durerile acelea chiar sunt sterse cu buretele, dar conteaza foarte mult oamenii pe care ii ai langa tine, suportul psihologic este foarte important. Fara moasa sau sot, pe cine aveti, sau chiar mama. O intrebam pe mama ce isi aduce aminte din timpul nasterii mele. Si imi zicea ca isi aduce aminte de faianta rece pe care punea mana ca sa se linisteasca. Era singura, in pat, mai mult ca sigur in pozitia classica si asta isi aminteste. Eu imi aduc aminte de mangaierile moasei. A treia oara daca ar mai fi as incerca tot natural. Spun as incerca pentru ca nu stiu ce s-ar putea intampla. Dar asta mi-as dori.

Afla totul despre nasterea cu analgezia inhalatorie!

Menu