Pentru multe femei însărcinate, greața de dimineață este o parte inevitabilă a începutului de sarcină — dar ce faci când acest simptom aparent banal se transformă într-o problemă serioasă? Un nou studiu, publicat de Newsweek, atrage atenția asupra unei forme extreme a acestei stări: hyperemesis gravidarum, o afecțiune care poate avea efecte devastatoare, nu doar fizic, ci și emoțional.
Când „greața de dimineață” trece de la inconvenient la pericol real
Majoritatea gravidelor (până la 70 %) se confruntă cu greața de dimineață în primul trimestru. În majoritatea cazurilor, simptomele sunt ușoare și dispar până la săptămâna 14–16. Însă pentru unele femei, ele se transformă într-un coșmar fizic și emoțional numit hyperemesis gravidarum (HG).
Această afecțiune înseamnă vărsături persistente, deshidratare, dezechilibre nutriționale și pierdere semnificativă în greutate. Studiul citat de Newsweek a analizat datele a peste 476.000 de femei însărcinate din 18 țări și a confirmat: HG nu este deloc rară și nici benignă.
Tulburări mintale asociate cu forma severă a grețurilor din sarcină
Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului este legătura dintre HG și riscurile pentru sănătatea mintală. Femeile care suferă de această formă severă au un risc crescut semnificativ pentru depresie, anxietate și sindrom de stres posttraumatic.
„Hyperemesis gravidarum poate fi profund debilitant”, spune cercetătorul Hamilton Morrin, citat de Newsweek. „Datele noastre arată că aproape triplează riscul de depresie postpartum.”
Mai exact, riscul de depresie postnatală este de 2,7 ori mai mare la femeile care suferă de HG față de cele care au avut o sarcină fără astfel de simptome severe. Ceea ce este și mai interesant: femeile cu simptome mai puțin severe, dar persistente, par a avea chiar un risc mai mare decât cele cu HG în formă acută, clinică — o dovadă că impactul psihologic nu ține doar de gravitatea fizică, ci și de durata și lipsa de sprijin.
De ce „greața de dimineață” nu e mereu inofensivă
Pe lângă impactul emoțional, HG poate aduce și complicații medicale serioase:
Malnutriție, deficit de vitamina B1 (tiamină), risc de encefalopatie Wernicke
Preeclampsie, naștere prematură, ruptura prematură a membranelor
Probleme de creștere și dezvoltare a fătului
Stres cronic asupra corpului mamei, cu efecte pe termen lung
Potrivit unui articol din Nature, un hormon numit GDF15, secretat de placentă, joacă un rol cheie în declanșarea grețurilor severe. Sensibilitatea crescută la acest hormon, combinată cu o producție ridicată a fătului, ar putea explica de ce unele femei dezvoltă HG. În plus, cercetările arată că acest hormon are legături și cu pierderea poftei de mâncare și greața la pacienții oncologici, ceea ce întărește ipoteza efectelor sistemice.
Ce poți face dacă simți că simptomele scapă de sub control
Nu este ușor să diferențiezi o „greață obișnuită” de început de sarcină de HG, dar sunt câteva semne clare care ar trebui să te trimită direct la medic:
Nu poți păstra nici lichide, nici alimente
Slăbești rapid, cu peste 5 % din greutatea de dinaintea sarcinii
Ești slăbită, amețită, deshidratată
Ai stări de anxietate, epuizare mentală sau tristețe profundă
Iată ce poți face:
Consult medical prompt – Nu aștepta să „treacă de la sine” dacă simptomele persistă. HG netratată poate duce la complicații serioase.
Tratament medicamentos – Se folosesc combinații precum vitamina B6 + doxilamină sau, în cazuri severe, antiemetice precum ondansetron (sub strictă supraveghere medicală).
Suplimente de tiamină (B1) – Esențiale pentru prevenirea complicațiilor neurologice.
Terapie de sprijin psihologic – HG are un impact emoțional major, așa că susținerea psihologică este crucială.
Monitorizare fetală atentă – Pentru a preveni riscuri de dezvoltare intrauterină restrictivă sau prematuritate.
Ce trebuie să reții este că greața de dimineață, chiar dacă este prezentată adesea ca un disconfort sau o etapă firească a sarcinii, poate semnala o afecțiune gravă. Studiile recente atrag atenția asupra riscurilor reale, atât pentru corpul tău, cât și pentru sănătatea emoțională. Dacă te simți copleșită, slăbită, nelalocul tău — ai tot dreptul să ceri ajutor. Ai nevoie de sprijin. Și e bine să știi că există tratamente, soluții și oameni care înțeleg prin ce treci. Nu ești singură.
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.
