Ce înseamnă natalitate scăzută și cum afectează întreaga planetă

Despre natalitate am auzit cu toții vorbindu-se și știm la ce se referă. Poate este sau nu o surpriză pentru mulți să afle că în multe țări natalitatea este scăzută. Dar ce înseamnă mai exact lucrul acesta și cum afectează întreaga planetă? Iată câteva informații legate de acest subiect.

Ce înseamnă natalitatea scăzută?

Înainte de a afla ce înseamnă o natalitate scăzută, să aflăm ce este natalitatea. Așadar, natalitatea reprezintă numărul de indivizi născuți în cadrul unei populații într-un anumit moment dat. Natalitatea face referire la numărul de persoane născute pe an la 1 000 de locuitori. Spre exemplu, dacă într-un an au loc 35 de nașteri la 1 000 de indivizi, rata natalității este 35. Adesea, această rată este exprimată în procente, deci în acest caz vorbim despre 3.5 la 100 sau 3.5%. Cu cât populația unei țări este mai tânără, cu atât aceasta crește mai repede, deoarece natalitatea va fi mai mare decât rata deceselor.

Acum, când știm ce înseamnă natalitatea, să aflăm și ce înseamnă natalitatea scăzută. Se consideră că o rată a natalității cuprinsă între 10 și 20 de nașteri la 1 000 de indivizi este una scăzută, în timp ce o rată de 40-50 de nașteri la 1 000 de indivizi este crescută. 

Natalitatea în ultimele decenii în lume

În anii 1950 și 1960, rata natalității era undeva la 5 copii pentru fiecare femeie. Drept rezultat, populația lumii s-a dublat, ajungând de la 2.5 miliarde în 1950, la 5 miliarde în 1987 în doar 37 de ani. Totuși, rata natalității la nivel global a început să scadă în prima parte a anilor 1970 ca urmare a răspândirii măsurilor contraceptive, dar și a politicii Chinei de a se naște un singur copil în cuplu.

Între anii 1966 și 1993, rata natalității la nivel global a scăzut de la cinci copii pentru fiecare femeie la doar trei, adică vorbim despre un declin de 40%. Încă de atunci, rata globală a natalității a continuat să aibă un trend descendent, fiind de 2.4 copii pentru fiecare femeie (o scădere de 20% începând cu anul 1993).

Dacă ne uităm la cele mai dezvoltate economii ale lumii, situația demografică din prezent este destul de surprinzătoare. De fapt, cele mai scăzute niveluri ale natalității la nivel global sunt întâlnite în țările cu o economie dezvoltată. Spre exemplu, cele mai scăzute din lume sunt în țările dezvoltate din punct de vedere economic din Asia de Est, cum ar fi Coreea de Sud (cu o rată a natalității de 1.1), Hong Kong (1.1), Singapore (1.2) și Japonia (1.4). Și în Europa rata natalității este extrem de scăzută. Astfel, în Italia rata natalității este de 1.3, în Spania tot de 1.3, în Polonia de 1.4, iar în Germania de 1.6.

China a avut o rată scăzută a natalității de când a fost introdusă politica legată de un singur copil pentru fiecare cuplu în anii 1970. În prezent, rata natalității din China este de 1.6 și nu dă semne că ar crește, chiar și după eliminarea politicii referitoare la un singur copil în cuplu, cu câțiva ani în urmă. În Europa Centrală și de Est sunt cele mai scăzute rate ala natalității din lume, în timp ce majoritatea țărilor din America Latină au, de asemenea, rate scăzute ale natalității. Și în India, care are un număr mare de locuitori, natalitatea este în scădere.

Aceste schimbări dramatice au început prin anii 1970 în cazul unor țări, dar în cazul altora au început cu doar două decenii în urmă. Cândva se credea că populația lumii va crește într-un ritm alert, adăugându-se un miliard de persoane în lume la fiecare 12 ani. Acum însă, având în vedere situația, se consideră că populația lumii va ajunge la nouă miliarde în 2037 și, poate, la zece miliarde în 2055.

Natalitatea scăzută – benefică sau nu?

O natalitate scăzută alături de creșterea speranței de viață în întreaga lume au ca rezultat o populație îmbătrânită. Începând cu anii 1950, vârsta medie la nivel global a crescut de la 25 de ani la 33 de ani. O populație îmbătrânită este asociată cu un anumit număr de riscuri economice, inclusiv cu creșterea costurilor pentru sănătate și cu o forță de muncă mai mică la nivel global. O populație cu o forță de muncă scăzută pune mai multă presiune pe cei care lucrează pentru a putea susține pensiile. Lucrul acesta ar putea duce la un moment dat la un declin economic, dacă țările nu se pregătesc și nu modifică sistemele de pensii în consecință.

Consecințele unei populații îmbătrânite și ale unei natalități scăzute pot fi următoarele:

• Taxe mai mari
• Vârsta de pensionare mai crescută
• Posibile crize bugetare

Cu toate acestea, o natalitate scăzute implică și beneficii, iar probabil cel mai important dintre ele este reprezentat de faptul că astfel viitorul va fi mai sustenabil. Impactul oamenilor asupra planetei este produsul numărului mare de persoane și, implicit, al consumului fiecărui om. O creștere a populației este asociată cu schimbările climatice, cu pierderea biodiversității, cu reducerea resurselor și cu poluarea. Stabilirea populației la un nivel care poate fi susținut de resursele finite ale planetei înseamnă o mai bună calitate a vieții pentru toată lumea și evitarea evenimentelor catastrofale declanșate de presiunea neîncetată asupra mediului.

Așadar, o natalitate scăzută are și dezavantaje, cele economice fiind evidente și reprezentând un motiv de îngrijorare pentru mulți, dar are și avantaje, cum ar fi o presiune mai mică asupra planetei, care oricum are resurse limitate și se confruntă cu diverse probleme care, implicit, ne afectează și pe noi, oamenii: poluarea, împuținarea resurselor etc.

Surse:

• https://www.youtube.com/watch?v=9QXXL96y3A0
• https://populationconnection.org/blog/world-population-day-five-reasons-to-stop-panicking-over-low-birth-rates/
• https://www.weforum.org/agenda/2022/06/global-decline-of-fertility-rates-visualised/#:~:text=The%20Societal%20Impact-,Lower%20fertility%20rates%2C%20coupled%20with%20increased%20life%20expectancies%20around%20the,and%20a%20smaller%20global%20workforce.
• https://www.isa-world.com/news/?tx_ttnews%5BbackPid%5D=1&tx_ttnews%5Btt_news%5D=485&cHash=8066cd77ac69cb1e4a967f1e527fafdd
• https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/birth-rate