Varsta mamei si modul in care naste poate influenta inteligenta copilului la scoala

Au existat in decursul timpului o serie de studii cu privire la legatura dintre varsta mamei si gradul de inteligenta al copilului. Citeste in continuare la ce concluzii a ajuns cel mai recent, garantat vei fi surprinsa.

Conceptul de dezvoltare a copilului

Conceptul de dezvoltare a copilului nu se refera doar la aspectul biologic, ci si la cel psihologic si emotional incepand de la nastere si pana la finalul adolescentei; neurostiinta si psihologia se axeaza pe intelegerea modului de procesare a informatiilor, resurse conceptuale, abilitati perceptuale si invatarea limbajului. Fiecare copil are parte de un parcurs unic si distinct. Renumitul Piaget a expus stadiile de dezvoltare cognitiva drept: senzoriomotor, preoperational concret operational si formal operational. Exista o multime de factori care tin de parinti, dar si de mediu cu un impact asupra dezvoltarii cognitive a copilului.

Au fost luati in considerare in decursul timpului o serie de factori considerati a influenta cresterea si dezvoltarea la modul general in stadiul prenatal si postnatal. Studiul prezent se refera doar la cei prenatali, precum ordinea nasterilor, tipul de nastere, greutatea la nastere, varsta gestationala a mamei, afectiuni ale copilului si stil de hranire al copilului la nastere. Restul factorilor postnatali sunt priviti drept secundari. Astfel, s-a incercat crearea unei legaturi intre varsta materna, greutatea copilului si tipul de nastere asupra dezvoltarii cognitive a copilului de mai tarziu, in special in timpul scolii primare.

Informatii detaliate – studii despre legatura dintre varsta mamei si IQ-ul copilului

Acesta a implicat mame din zona Nigeriei. S-a concluzionat ca varsta de 18 ani este varsta minima de intemeiere a unei familii, in vreme ce varsta de 35 de ani este o varsta materna avansata. In anul 2011 Eneh si Nkang au observat faptul ca varsta gravidei este cruciala in determinarea cresterii si dezvoltarii copilului. Astfel, mamele extrem de tinere (sub 18 ani) tind sa aiba probleme si sa se confrunte cu un travaliu dificil, care poate conduce la mortalitate materna si infantila. Un travaliu dificil poate avea un impact ulterior asupra copilului. De asemenea, unii nou-nascuti scad in greutate ca urmare a sfaturilor prenatale acordate mamelor, care nu primesc informatii despre toate tipurile de nastere disponibile. Varsta materna avansata nu a avut un efect negativ asupra bebelusului.

Un al doilea studiu a examinat influenta varstei materne si a factorilor nasterii copilului asupra dezvoltarii cognitive ulterioare in timpul scolii primare in randul copiilor din 34 scoli publice. Au fost luati in considerare si alti factori precum greutatea la nastere, tipul de nastere, alaptarea. Rezultatele studiului sunt de importanta pentru elevi, parinti, profesori, administratori educationali, planificatori de curriculum. Principala categorie interesata de rezultate, cea a parintilor, este ajutata de concluziile studiului pentru a-si intelege responsabilitatile in ingrijirea copiilor lor.

Iata intrebarile care au reprezentat ipotezele cercetarii:
– Nu exista o influenta semnificativa a varstei materne asupra performantei cognitive a copilului
Nu a existat vreo influenta nici din partea tipului de nastere, a greutatii la nastere a copilului, a alaptarii sau a varstei gestationale a copilului asupra performantei cognitive. Singura limitare a studiului a fost lipsa de material de referinta, iar dificultatile au fost intalnite la momentul colectarii datelor biologice ale copiilor.

Alt studiu despre legatura dintre factori familiali si IQ-ul copilului

O alta cercetare publicata in noiembrie 2013, ce a implicat un numar de 1782 copii in varsta de 5 ani din Cohorta de Nastere Nationala Daneza, a demonstrat ca educatia parentala, IQ-ul matern, paritatea, greutatea la nastere, alaptarea si dezvoltarea postnatala au putut prezice IQ-ul la varsta de 5 ani, in vreme ce asocieri statistice nesemnificative au fost observate pentru o serie de alte variabile anterior descoperite a fi predictive.

Educatia parentala si IQ-ul matern au fost confirmate ca predictori de baza pentru IQ, deoarece acestea au fost constant si semnificativ asociate cu IQ in toate modelele, in vreme ce alti predictori semnificativi statistici au fost doar asociati cu o mica crestere in variatia explicata. Aceste descoperiri pot sa reflecte intr-o masura compozitia mostrei de studiu, dar cei doi predictori principali trebuie inclusi deoarece covariaza in orice studiu al predictorilor inteligentei, daca confuzia reziduala trebuie sa fie neglijabila. Acest aspect are implicatii pentru designul studiilor efectelor de dezvoltare asupra expunerii la mediu. In multe circumstante, mai multe eforturi trebuie realizate pentru a obtine masuri de calitate ridicata a IQ-ului matern si a educatiei parentale decat pentru a obtine informatii asupra unui set vast de covariabile, care pot fi de importanta discutabila cand prezic dezvoltarea cognitiva a copiilor.

De retinut

Pentru aproape 20 de ani a existat un grad raspandit de acceptare al concluziei ca dezvoltarea cognitiva a copiilor nascuti din parinti adolescenti este deficitara comparativ cu cea a copiilor nascuti din parinti adulti. Concluzia poate fi insa prematura, ca urmare unor distorsiuni si erori metodologice care caracterizeaza o mare parte din cercetare. Scopul studiului a fost sa compare scorurile de realizare scolara a copiilor din scoala primara nascuti fie de mame adolescente, fie de mame adulte, folosind datele obtinute de la o mostra reprezentativa de tineri si copii contemporani. Studiul mentionat initial, publicat in iunie 2010, a demonstrat ca efectele varstei materne asupra realizarilor scolare ale copiilor au fost neglijabile dupa controlul inteligentei materne, statutul socio-demografic si calitatea mediului casnic. Varsta materna a avut un efect direct asupra realizarilor la matematica ale copiilor dupa ce au fost luate in considerare variatiile in inteligenta materna, dar acest efect a disparut dupa ce au intrat alte variabile in ecuatie.

Surse: https://harrilibrary.blogspot.com; www.tandfonline.com; www.ncbi.nlm.nih.gov